Cercetările, publicate joi în revista 'Nature', permit o mai bună înţelegere a felului în care funcţionează insulina, hormon care preia zahărul din sânge pentru a-l transforma în energie.
Realizând modelul hormonului fixat pe receptorul său (o proteină) cu ajutorul unui accelerator de particule, 'am arătat că insulina şi receptorul său se modifică interacţionând', a spus Mike Lawrence, profesor asociat la 'Walter and Eliza Hall Institute' din Melbourne. 'O parte din insulină se desface şi părţi esenţiale ale receptorului merg în întâmpinarea hormonului insulinei. Putem numi acest fenomen +un pumn molecular+', a adăugat el.
La originea acestei descoperiri se află laboratorul său, în asociere cu Case Western Reserve University din Cleveland (Ohio), Universitatea din Chicago, Universitatea din York (Marea Britanie) şi Institutul de chimie organică şi biochimie din Praga. 'Acum putem folosi aceste cunoştinţe pentru a pune la punct noi tratamente cu insulină, mai performante', arată Mike Lawrence. De exemplu, milioane de bolnavi pot spera să beneficieze de îmbunătăţirea calităţii vieţii, punând capăt injecţiilor zilnice cu insulină.
Þările emergente pot spera şi ele la producerea unei insuline mai stabile, care să reziste la temperaturi ridicate fără să stea la rece; la fel şi bolnavii de Alzheimer şi de anumite forme de cancer, asociate cu rezistenţa la insulină.
Peste 300 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de diabet de tip 2, dintre care peste 32 de milioane în Europa, cifra urmând să se dubleze în anii următorii din cauza obezităţii în creştere şi a modului de viaţă sedentar, însoţit de alimentaţia prea bogată în grăsimi şi glucide. ªi anumiţi factori genetici pot favoriza apariţia bolii.
'Nu avem deocamdată un tratament nou pentru diabet, dar descoperiri ca aceasta despre fixarea insulinei ne fac să sperăm că ne apropiem de el', a afirmat Nicola Stokes de la Consiliul australian pentru diabet.
Diabetul este o boală tăcută: când apar semne evidente (sete, nevoia de a urina frecvent, nivelul zahărului din sânge foarte ridicat), boala evoluează deja de câţiva ani şi, în această perioadă, a început deteriorarea organelor. Asociat adesea cu hipertensiunea şi colesterolul, diabetul măreşte riscul de infarct şi atac cerebral. Boala poate duce la amputări şi orbire.
Sursa: Agerpres
Realizând modelul hormonului fixat pe receptorul său (o proteină) cu ajutorul unui accelerator de particule, 'am arătat că insulina şi receptorul său se modifică interacţionând', a spus Mike Lawrence, profesor asociat la 'Walter and Eliza Hall Institute' din Melbourne. 'O parte din insulină se desface şi părţi esenţiale ale receptorului merg în întâmpinarea hormonului insulinei. Putem numi acest fenomen +un pumn molecular+', a adăugat el.
La originea acestei descoperiri se află laboratorul său, în asociere cu Case Western Reserve University din Cleveland (Ohio), Universitatea din Chicago, Universitatea din York (Marea Britanie) şi Institutul de chimie organică şi biochimie din Praga. 'Acum putem folosi aceste cunoştinţe pentru a pune la punct noi tratamente cu insulină, mai performante', arată Mike Lawrence. De exemplu, milioane de bolnavi pot spera să beneficieze de îmbunătăţirea calităţii vieţii, punând capăt injecţiilor zilnice cu insulină.
Þările emergente pot spera şi ele la producerea unei insuline mai stabile, care să reziste la temperaturi ridicate fără să stea la rece; la fel şi bolnavii de Alzheimer şi de anumite forme de cancer, asociate cu rezistenţa la insulină.
Peste 300 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de diabet de tip 2, dintre care peste 32 de milioane în Europa, cifra urmând să se dubleze în anii următorii din cauza obezităţii în creştere şi a modului de viaţă sedentar, însoţit de alimentaţia prea bogată în grăsimi şi glucide. ªi anumiţi factori genetici pot favoriza apariţia bolii.
'Nu avem deocamdată un tratament nou pentru diabet, dar descoperiri ca aceasta despre fixarea insulinei ne fac să sperăm că ne apropiem de el', a afirmat Nicola Stokes de la Consiliul australian pentru diabet.
Diabetul este o boală tăcută: când apar semne evidente (sete, nevoia de a urina frecvent, nivelul zahărului din sânge foarte ridicat), boala evoluează deja de câţiva ani şi, în această perioadă, a început deteriorarea organelor. Asociat adesea cu hipertensiunea şi colesterolul, diabetul măreşte riscul de infarct şi atac cerebral. Boala poate duce la amputări şi orbire.
Sursa: Agerpres
