În urmă cu 10 ani, predominau bolile respiratorii, însă acum predomină bolile aparatului musculo-scheletic, discopatiile lombare, herniile de disc, iar bolile aparatului respirator, deşi sunt în scădere, sunt destul de numeroase în continuare, a declarat pofesor universitar doctor Eugenia Naghi, preşedintele Societăţii Române de medicina Muncii (SNMM).
"În urmă cu 10 ani predominau cazurile de silicoză pentru cei care au lucrat sau continuau să lucreze în acel moment în minerit, adică bolile respiratorii, fibrozele pulmonare.
În ultimii ani, vârful de lance au devenit bolile aparatului musculo-scheletic, discopatiile lombare, herniile de disc, urmate de aparatul respirator care în continuare deţine un rol important, mai ales că vorbim de industrii ce nu mai sunt, care au utilizat azbestul, industrii care au fost nevoite să-şi închidă tipul acesta de activitate, să înceteze expunerea la azbest. Este o directivă europeană care face lucrul acesta şi care nu a făcut să se oprească, odată cu această măsură, şi cazurile de îmbolnăvire, astfel încât bolile aparatului respirator cauzate de expunerea anterioară la azbest abia încep să-şi spună cuvântul: vorbim despre fibroze pulmonare, azbestoze, despre cancer pulmonar la cei care au fost expuşi, cândva, la fibre de azbest", a spus dr. Eugenia Naghi.
Preşedintele SNMM a precizat că una dintre cauzele creşterii bolilor aparatului musculo-scheletic s-ar datora şi unui interes mai mare al medicilor de a pune în legătură boala respectivă cu suprasolicitările de la locul de muncă. În plus, a spus medicul, chiar dacă şi înainte erau cazuri numeroase de boli ale aparatului musculo-scheletic, dată fiind munca grea din minerit, din turnătorii etc., aceste patologii au fost diagnosticate însă nu au fost incluse în categoria celor cu caracter profesional.
Potrivit dr. Eugenia Naghi, munca sedentară, munca de birou, care este acum foarte bine reprezentată, toate aceste tipuri de activităţi care înseamnă poziţie şezând prelungită, face ca aparatul musculo-scheletic şi în mod special coloana vertebrală să sufere. Acest fapt însă este, de cele mai multe ori, pus în legătură cu profesia doar ca factor agravant şi că nu va fi boală profesională, ci doar boală legată de profesie, agravată de tipul acesta de activitate sedentară în poziţie aşezat prelungită.
În privinţa stresului, preşedintele SNMM crede că acesta ar trebui introdus în grupul bolilor profesionale şi nu doar în cel al bolilor legate de profesie.
"Există o listă a bolilor profesionale recunoscute ca atare. Acest tabel care cuprinde listate bolile profesionale este un tabel deschis. În momentul în care se va putea dovedi că o boală cauzată de o anumită noxă nouă introdusă într-un tip de industrie, să spunem, poate să fie introdus în acel tabel, acest lucru este posibil, dar câtă vreme funcţionează în limita timpului acea listă de boli profesionale, putem să discutăm despre aceste boli numai în această limită. Şi acel tabel de boli profesionale nu include şi boli din cauza suprasolicitării neuropsihice. Vom găsi însă, alături de acest tabel, tot în legislaţia românească, un tabel al bolilor legate de profesie, unde sunt într-adevăr recunoscute boli care pot fi agravate de stres. Cred că ar trebui gândit mai mult şi introdus în grupul bolilor profesionale, nu al celor legate de profesie, şi această cauză pentru diferite afecţiuni. Stresul, neexistând, nu figurează nici ca o dată de statistică", a subliniat dr. Eugenia Naghi.
Preşedintele SNMM, dr. Eugenia Naghi, participă la cea de-a XVII-a ediţie a Congresului Naţional de medicina Muncii de la Târgu Mureş, care a început miercuri şi va dura patru zile.
Sursa: AGERPRES
