Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat că prin încheierea de contracte cost-volum mai mulţi pacienţi vor beneficia de tratament, dar a precizat că semnarea acestor contracte nu ţine doar de CNAS, ci şi de producătorii de medicamente. 

"Încheierea contractelor cost-volum ţine nu doar de CNAS, ţine de parteneri, de cei cu care încheiem contractul cost-volum. Reprezentanţii trebuie să vină cu oferte, eu spun ce pacienţi sunt în acest moment, vor exista protocoale care fi făcute de comisiile de specialitate", a precizat Ciurchea.

 

Şeful CNAS a spus că îşi doreşte să existe contracte cost-volum pentru toate acele molecule "care cheltuie" foarte mulţi bani din fondul de asigurări de sănătate, precum medicamente din programele naţionale de oncologie, HIV-SIDA, hepatită.

"Trebuie să existe acest contract de cost-volum şi cu eficienţa şi el se va numi contract cost-volum-eficienţă, pentru că, dacă medicamentul nu este eficient, eu nu sunt interesat să plătesc, eu sunt interesat să existe un număr mai mare de pacienţi în tratament, dar eficienţa să fie vizibilă", a afirmat reprezentantul CNAS. 

Potrivit acestuia, nimeni nu are experienţă în România cu privire la contractele cost-volum.

"Am rugat pe toţi producătorii cu care am discutat să ne dea modele cum procedează în alte ţări şi să încercăm să găsim un model aplicabil României", a mai declarat Ciurchea.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, a arătat că prin contractele cost-volum contribuţia producătorilor va fi cu 5 puncte procentuale mai mare la valoarea taxei clawback.

"După primele acorduri cost-volum semnate de CNAS vom lua în discuţie probabil şi extinderea la medicamentele aflate pe liste de compensate acum. Acest sistem în momentul de faţă se aplică în foarte multe ţări europene mai ales pentru medicamente foarte scumpe, pentru că aceste acorduri permit accesul pacienţilor la medicamentul de care au nevoie şi în plus se poate urmări şi evoluţia acelui pacient. Asta înseamnă cost-volum, rezultat care va responsabiliza şi mai mult medicul ca, atunci când propune un medicament, să fie sigur că acela care beneficiază este persoana potrivită", a afirmat Savu.

Referindu-se la medicamentele care vor fi incluse pe noua listă de compensate şi gratuite, Marius Savu a menţionat că vor fi cel puţin 60-70 de molecule pe indicaţii terapeutice iar în total a estimat că vor fi 100 de noi molecule şi indicaţii disponibile.

Reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţiu Mihai, a susţinut că proiectul de ordonanţă de urgenţă referitor la acordurile cost-volum "este o mare dezamăgire pentru APMGR, care va accentua distrugerea industriei de generice din România" prin faptul că nu se trece la un calcul diferenţiat al taxei clawback.

"(...) introduce prin contractele cost-volum o nouă cheltuială din fondul asigurărilor de sănătate, fără a identifica resurse de finanţare, ceea ce va duce la creşterea clawback-ului, lucru care se va reflecta direct şi va însemna scoaterea de pe piaţă a mai multor medicamente şi mai mulţi oameni daţi afară. OUG nu spune nimic despre sursa de finanţare. Mai mult decât atât, spune că referinţa de la care se calculează clawback rămâne pe loc. Este evident că orice cheltuială în plus, pentru că aceste contracte cost-volum aduc cheltuială în plus, va fi suportată în continuare de producători şi va fi suportată în mod egal, ceea ce este incorect şi ne-a dus deja la disponibilizări şi retragerea de medicamente", a spus Mihai.

Potrivit acestuia, pacienţii vor fi afectaţi prin dispariţia medicamentelor accesibile de pe piaţă, prin disponibilizări, care vor aduce mai puţini bani la buget, dar şi prin lipsa de medicamente noi.

"Deja au dispărut 1.000 de medicamente din toate ariile terapeutice în ultimii trei ani. Aproape 70% dintre medicamentele utilizate de pacienţii din România sunt generice", a spus Laurenţiu Mihai.

Prezent la dezbatere, Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, a susţinut că taxa clawback este una care "realizează rectificarea bugetului pentru medicamente".

"Ea nu ţine cont de nevoia reală de medicamente a populaţiei, ci practic generează un mecanism prin care să rectifice bugetul. Bugetul de referinţă pentru medicamente anul acesta a fost stabilit la un nivel care este cu 20% sub nivelul real al nevoilor populaţiei de medicamente şi, cu alte cuvinte, doi din zece pacienţi sunt trataţi de sistemul sanitar românesc prin contribuţia făcută de industria farmaceutică. Acest proiect de act normativ fixează valoarea bugetului de referinţă în continuare la un nivel foarte scăzut, şi anume la nivelul trimestrului patru din anul 2011, lucru care este absolut nerealist pentru o perspectivă pe termen mediu şi lung. Consumul de medicamente a crescut undeva sub 10% în acest interval de timp. Acest act normativ pus în dezbatere publică prevede ca medicamentele noi care urmează să intre în contractul cost-volum să nu intre la calculul taxei clawback, dar nu se menţionează sursa de finanţare pentru acest contract cost-volum. Dacă vom ajunge la 100 de medicamente să intre în acordul cost-volum, bineînţeles că ar fi un pas înainte şi ar fi spre binele pacienţilor. Nu este sigur că se va ajunge aici. În momentul acesta nu avem încă legislaţia pusă la punct. Acum scoatem acordurile cost-volum din calculul taxei clawback. Modele de contracte urmează să apară", a spus Zaharescu.

Sursa: AGERPRES