Judecătorul federal al statului american Virginia, Henry Hudson, a declarat neconstituţională reforma din domeniul sănătăţii a lui Barack Obama. Decizia subminează reforma dorită de Barack Obama şi aprobată de Congres atunci când acesta avea majoritate democrată. Ultimul cuvânt îl va avea însă Curtea Supremă a SUA. Previziunile spun că va fi nevoie de cel puţin doi ani înainte ca judecătorii de la Washington să dea sentinţa finală. Dosarul va ajunge pe
masa lor probabil datorită lui Hudson, un judecător cu simpatii conservatoare şi legături cu GOP /Grand Old Party, Partidul Republican/, numit de administraţia Bush şi primul judecător care a respinge reforma din domeniul sănătăţii, după ce numeroşi exponenţi ai Partidului Republican au prezentat recursuri şi petiţii împotriva legii, în 20 de state americane.Până în prezent s-au pronunţat doar două instanţe, dar care nu au respins legea. Din Virginia a venit prima critică aspră, primul stop major pus în faţa uneia dintre prevederile cele mai controversate din ultimele decenii, potrivit publicaţiei.
Încă de pe acum, la distanţă de luni de zile de posibila sentinţă, se fac pariurile privind verdictul. Miza este foarte mare: relaţia dintre guvernul federal şi libertăţile personale ale cetăţenilor americani. Pentru Hudson, reforma este neconstituţională, deoarece constrânge o persoană să-şi facă o poliţă de asigurare de sănătate, chiar dacă el nu vrea să facă acest lucru. Această lege - potrivit instanţei de Virginia - încalcă Amendamentul 9 al ''Bill of Rights'', Codul libertăţilor individuale al SUA.
Cum se va comporta Curtea Supremă în ceea ce se profilează drept cea mai delicată decizie din ultimii ani? Potrivit unor surse bine informate, ar fi obişnuita divizare dintre judecătorii conservatori şi cei democraţi (5 la 4), unde Anthony Kennedy va face să se încline balanţa de o parte sau alta, aşa cum se întâmplă adesea. Chiar dacă obiectivul reformei ar putea părea nobil, extinderea asistenţei de sănătate la un număr mai mare de cetăţeni, esenţa sa, în opinia judecătorilor, s-ar putea dovedi contrară spiritului Constituţiei SUA, care pune pe primul loc libertatea individuală şi care, tocmai din acest motiv, stabileşte limite la acţiunea guvernului federal.
Dacă Curtea Supremă va respinge reforma, pentru Barack Obama va fi o înfrângere gravă. Legea care ar trebui să-l facă să rămână în istorie va fi anulată.
În plan politic, este adevărat că sentinţa ar trebui să meargă dincolo de alegerile prezidenţiale din 2012, dar în orice caz, Partidul Republican va folosi în mod cert arma bătăliei în justiţie în timpul campaniei electorale. Republicanii ştiu că este un subiect foarte drag opiniei publice americane, în mare măsură împotriva legii.
Reforma din domeniul sănătăţii a lui Barack Obama a devenit în prezent simbolul amestecului guvernului federal în viaţa americanilor. Dar şi în trecut, extinderea asistenţei medicale a fost deseori văzută drept o acţiune administrativă necuvenită. Ziarul The New York Times a scos de la naftalină gândirea expusă de Ronald Reagan acum 50 de ani: 'Ne opunem forţării cetăţenilor să intre obligatoriu într-un program medico-guvernamental. Dacă nu am face acest lucru, ar putea veni o zi în care să fim constrânşi să le spunem nepoţilor noştri că odată, în America au existat oameni liberi.'
Cu 30 de ani înainte de aceste afirmaţii, Camera de Comerţ a SUA a vorbit despre asistenţa medicală ca despre o încercare de 'a sovietiza America', în timp ce National Association of Manufactures a spus în 1938 că aplicarea ei putea duce SUA spre 'comunism, bolşevism, fascism şi nazism.'
