Sistemul de sănătate din România este muribund, clătinându-se sub presiunea reducerilor bugetare decise de guvern. Cazul de la maternitatea Giuleşti este emblematic pentru punctele slabe ale sistemului de sănătate românesc, notează Financial Times /FT/ în ediţia de ieri. La maternitatea Giuleşti din Bucureşti un calm straniu a înlocuit agonia ''mistuitoare'' înregistrată cu ceva mai mult de o lună în urmă, când un incendiu a distrus o unitate de terapie
intensivă, provocând moartea a şase bebeluşi prematuri şi arsuri grave altor câtorva. Spitalul s-a redeschis recent după reparaţii extinse, dar o umbră neagră planează încă asupra sistemului de sănătate muribund din România, care scârţâie sub presiunea reducerilor bugetare.Procurorii care s-au ocupat de cazul Giuleşti şi-au concentrat atenţia asupra unei asistente medicale care şi-a părăsit postul în momentul crucial, când incendiul s-a declanşat probabil din cauza unor cabluri electrice defecte.
Profesioniştii din domeniul medical se întreabă însă de ce doar o singură asistentă a trebuit să aibă grijă de atât de mulţi copii şi subliniază că spitalul nu şi-a putut permite sa instaleze un sistem de protecţie împotriva incendiilor.
"Acest eveniment a relevat exact punctele slabe ale sistemului de sănătate românesc", a afirmat Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Accidentul nu ar fi putut surveni într-un moment mai rău pentru guvernul care se confruntă cu o reacţie politică împotriva reducerilor decise de el, subliniază FT. După o contracţie de 7,1% anul trecut, se prevede că economia românească se va reduce cu încă 1,9% anul acesta, în parte din cauza reducerilor bugetare necesare în temeiul acordului de creditare cu 20 de miliarde de euro, încheiat cu Fondul Monetar Internaţional /FMI/.
Guvernul a convenit în luna mai să reducă salariile din sectorul public cu 25% şi beneficiile cu 15%, iar ulterior a crescut TVA-ul cu 5 procente, la 24%, în scopul de a menţine deficitul în ţinta de anul acesta, de 6.8%, aminteşte FT.
Într-o încercare de a resuscita şansele în scădere ale guvernului, premierul Emil Boc l-a demis luna trecută pe ministrul său de finanţe şi alţi cinci miniştri. Dar având doar o majoritate subţire în parlament, Boc rămâne vulnerabil şi nu este sigur că va depăşi o moţiune de încredere, ce va avea loc probabil la sfârşitul acestei luni, consideră ziarul britanic. Personalul medical s-a numărat printre miile de angajaţi din sectorul public care au organizat proteste anti-austeritate în România, în ultimele săptămâni. Personificând starea de spirit furioasă a populaţiei, 100 de lucrători de spital au încercat luna trecută să ia cu asalt o clinică din Brăila, oraş în estul României, în cadrul unui protest împotriva reducerilor din sistemul de sănătate.
Spitalele româneşti au luptat ani de zile pentru a oferi un standard decent de îngrijire, în special în afara capitalei, unde pacienţii trebuie să-şi cumpere uneori ei înşişi medicamentele şi să-şi aducă mâncarea de acasă.
Finanţarea sănătăţii a crescut în anii anteriori crizei, dar contribuţiile de asigurări sociale sunt acum în scădere în contextul în care şomajul creşte. În consecinţă, România va cheltui numai 3,9% din PIB pentru asistenţa medicală anul acesta, mai puţin de jumătate din media Uniunii Europene.
În condiţiile în care bugetele sunt epuizate, multe spitale au fost lăsate într-o situaţie proastă, cu datorii. FMI a cerut guvernului să plătească 1,9 miliarde de lei arierate companiilor, în principal în sectorul asistenţei medicale, înainte de a elibera ţării ultima tranşă de împrumut luna trecută. Bucureştiul a alocat noi fonduri bugetului sănătăţii în luna august, dar o mare parte dintre acestea vor fi folosite pentru a acoperi datoriile restante. Miniştrii sunt în favoarea introducerii co-plăţilor, a descentralizării şi a consolidării ca modalitate de a face sistemul mai eficient, dar se confruntă cu rezistenţa publică faţă de închiderea unor spitale şi reducerea locurilor de muncă.
"Dacă sistemul nu este reformat, nu contează câţi bani ai pompat în el, va merge în pierdere", a declarat Richard Florescu, director pentru programe sociale în cadrul biroului din Bucureşti al Băncii Mondiale.
Există temerea că această situaţie proastă s-ar putea agrava odată cu valul de medici şi asistente medicale care părăsesc România pentru un salariu mai bun în străinătate. După ce românii au câştigat dreptul de a călători liber în UE, în 2007, peste 6.000 din cei 41.000 de medici ai ţării s-au alăturat exodului de creiere. În acest an, se prevede că aproximativ 2.500 îşi vor face bagajele, în parte ca urmare a reducerii salariale cu 25%.
FT aminteşte că România are doar 1,9 medici la 1.000 de locuitori, jumătate din media UE. Un rezident medical tipic din România va câştiga anul acesta aproximativ 250 de euro pe lună, în comparaţie cu o medie UE de 1.400 de euro.
Personalul spitalicesc îşi suplimentează frecvent venitul cu bani neoficiali de la pacienţi, în valoare totală estimată la 300 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale din 2005. Se presupune că suma nu ar fi scăzut de atunci, precizează FT./Agerpres/
