Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) ''Iuliu Haţieganu'', prof.univ.dr. Constantin Ciuce, consideră că migraţia medicilor 'ar putea fi diminuată dacă ar exista responsabilitate politică faţă de viitorul acestei naţiuni'. ''Pentru aceasta ar trebui să fie create, prioritar, condiţii adecvate de muncă personalului sanitar, să dispară lipsurile din spitale, să fie recâştigată demnitatea profesiei medicale, munca medicilor să fie apreciată corespunzător
complexităţii ei şi nu subfinanţată de către CAS, medicii să fie plătiţi corespunzător, iar imaginea lor sa nu fie terfelită de neaveniţi. Probabil, pentru România, aceste măsuri sunt himere'', afirmă rectorul UMF din Cluj, într-un interviu acordat Agerpres.În opinia sa, ''libera circulaţie este un drept câştigat, dar consecinţele migraţiei specialiştilor vor accentua deficitul de cadre, iar accesul populaţiei la serviciile medicale va fi tot mai dificil''. ''Boli recuperabile prin tratament instituit la timp vor deveni boli handicapante, iar scăderea stării de sănătate a populaţiei va determina diminuarea potenţialului de muncă a populaţiei active'', susţine prof.univ.dr. Constantin Ciuce. Rectorul UMF afirmă că ''toate guvernele şi Parlamentul României, indiferent de culoarea politică a membrilor, sunt vinovate de starea în care a ajuns condiţia medicului în România''.
''Vinovaţi suntem şi noi, medicii, incapabili de solidaritate la nivel naţional. Ne merităm soarta pe care o acceptăm, tacit, cu excepţia unor voci singulare şi, în consecinţă, ineficiente'', afirmă prof.univ.dr. Constantin Ciuce.
Universitarul clujean spune că subfinanţarea învăţământului medical, precum şi inexistenţa unei strategii comune a ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii, în scopul utilizării eficiente a resurselor, se răsfrâng, cu efecte negative, asupra calităţii învăţământului medical. ''Influenţele negative pe care decizia politică le are, sub aspectul calităţii în învăţământul medical, indiferent de culoarea guvernelor, sunt subfinanţarea, finanţarea universităţilor pe echivalent student, transformarea învăţământului medical în învăţământ de masă, absenţa viziunii asupra cerinţelor infrastructurii în centrele de formare şi lipsa unei strategii eficiente în colaborarea dintre ministerele Educaţiei şi Sănătăţii în vederea utilizării eficiente a resurselor, disiparea resurselor bugetare, fără rezultate concrete în formarea medicală şi în cercetare'', explică rectorul UMF.
Pe de altă parte, prof.univ.dr. Constantin Ciuce arată că medicina nu este o ştiinţa exactă, iar cu cât un medic încearcă să-şi ajute mai mult semenii, cu atât complicaţiile posibile ale unui act medical sunt, potenţial, mai mari.
''Pacienţii îl aşează pe doctor după Dumnezeu când lucrurile merg bine şi-l aruncă în infern când se dovedeşte că, sub raport profesional, nu este decât un om. Nu-i apăr, aici, pe medicii care condiţionează în spital public un act medical. Nici pe aceia care, din nepăsare sau indiferenţă faţă de bolnav sau faţă de propria dezvoltare profesională, aduc prejudicii pacienţilor cu care vin în contact. Pe aceşti oameni nu-i consider colegi. Din fericire, fără a nega existenţa lor, ştiu că sunt foarte puţini raportat la marea masă a medicilor care profesează în România. Despre aceştia, din urmă, vorbesc. Medicii adevăraţi, care au ales să continue să profeseze în România, ar trebui să fie respectaţi pe măsura responsabilităţii profesionale pe care o au şi a sacrificiului, zilnic, pe care-l fac'', afirmă rectorul UMF din Cluj.
