La Belgrad a fost inaugurată recent prima bancă de lapte matern, nu numai din Serbia, ci din întreaga regiune a Balcanilor, unde alăptatul pierde tot mai mult teren. Banca se află la Institutul de Neonatologie din capitala sârbă şi furnizează lapte matern îndeosebi copiilor născuţi prematur, spitalizaţi la Institut, precizează directorul Slavica Simic. „Scopul nostru este să putem hrăni toţi copiii născuţi prematur (la Institutul de Neonatologie) şi să furnizăm lapte
maternităţilor din Belgrad”, ca şi mamelor care nu-şi pot alăpta copiii din diferite motive de sănătate”, precizează Slavica Simic.În prezent, femeile care aprovizionează banca sunt în general mame care au născut, care au un surplus de lapte şi ai căror copii sunt încă în spital. Banca răspunde deocamdată la o treime din nevoile Institutului, întâmpinând greutăţi în extinderea numărului de donatoare voluntare, într-o ţară în care gradul de alăptare rămâne scăzut. În Europa de Sud-Est, doar 27% dintre nou-născuţi sunt hrăniţi exclusiv la sân în primele şase luni, potrivit UNICEF. În Serbia, acest nivel este încă şi mai scăzut - numai 15% dintre mămici îşi alăptează copiii. Cifra nu s-a schimbat, în pofida unei legi adoptate în 2005, care interzice publicitatea la lapte şi la alte produse de înlocuire a laptelui matern.
Dragana Socanin, de la Reţeaua părinţilor sârbi, spune că lipsa informaţiilor şi a susţinerii contribuie la nivelul scăzut de alăptare. „În Serbia, nu există nicio publicaţie despre alăptare”, spune ea, adăugând că asistentele medicale nu sfătuiesc tinerele mame în această privinţă. Multe mame doresc să revină repede la serviciu, se tem că-şi pierd silueta sau le este ruşine să alăpteze în public, afirmă ea.
Institutul de Neonatologie prevede lansarea unei ample campanii mediatice care să arate avantajele alăptării.
/Agerpres/
