CNAS anunţă renunţarea la tratamentul gratuit pentru bolile psihice grave
'Este vorba de oameni supuşi unui stres legat de criză, insecuritatea zilei de mâine, şomaj. Este pentru prima dată în 60 de ani când Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă renunţarea la tratamentul gratuit pentru bolile psihice grave', a spus dr. Radu Teodorescu. El a adăugat că principiul acesta al gratuităţii nu a dispărut niciodată în cei 60 de ani chiar dacă au fost sincope. 'Prin această măsură se introduce ideea că un schizofrenic ar putea să-şi plătească tratamentul care este scump', a adăugat specialistul. Un alt aspect pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate îl are în vedere este acela ca pentru bolile cronice să se plătească doar o consultaţie la trei luni', a mai spus dr. Radu Teodorescu. În opinia sa, în acest interval de timp pot apărea o serie de recidive.
'O recădere a pacientului înseamnă internare obligatorie adică îl trimite la tratament mai scump prin internare. Sunt atât de multe medicamente pentru bolile psihice pentru că niciunul dintre tratamente, de exemplu în cazul schizofreniei, nu asigură 100% ameliorare sau vindecare. Se încearcă mai multe scheme de tratament şi alegi pe cel care este bun pentru pacient. Dacă rămâne un singur medicament pentru tratament nu ai alternativă pentru cazurile care nu răspund la acesta', a explicat dr. Radu Teodorescu. El subliniază că, în plus, CNAS nu plăteşte consilierea şi psihoterapia pe care o ignoră cu desăvârşire acestea fiind extrem de importante pentru un tratament complet.
'Credem că o schimbare de o asemenea anvergură nu se poate face fără dezbatere democratică în care publicul general să poată înţelege consecinţele acestei decizii', a evidenţiat dr. Teodorescu. El spune că foarte mulţi experţi au remarcat lipsa unei justificări farmacologice, a iniţierii unei medicine cu tratamente de calitate pentru cei bogaţi şi altele pentru majoritatea săracă, a lipsei de coerenţă în alegerea produselor care vor fi compensate, a faptului că medicii nu-şi vor mai putea respecta jurământul hipocratic. În plus, aceste măsuri se adaugă la cele pe care pacienţii nu le respectă şi anume aceea de a-şi continua tratamentul după ce se simt bine.
'Nonaderenţa este o problemă clinică semnificativă care are un efect negativ major asupra evoluţiei şi prognosticului tulburării, utilizarea serviciilor medicale fiind în final mai mare la pacienţii nonaderenţi, prognosticul mai întunecat, costurile medicale şi sociale mult crescute', a accentuat dr. Radu Teodorescu. Pentru ameliorarea aderenţei la tratament este necesară folosirea unor intervenţii de psihoterapie de tip comportamental, individualizarea tratamentului pentru a corespunde stilului de viaţă al pacientului. Relaţia medic-pacient este de asemenea importantă ca şi furnizarea de informaţii clare pacienţilor şi familiei referitoare la tratament şi la boală.
Nouă din 10 bolnavi nu iau corect medicamentele prescrise sau nu le iau deloc. Peste 30 la sută din pacienţi omit multe dintre dozele prescrise indiferent de boală, prognostic sau simptome.
O treime din populaţie va prezenta într-un moment sau altul al vieţii o tulburare mintală./Agerpres/