Muzica lui Mozart nu măreşte inteligenţa celor care o ascultă, contrar unei idei ce s-a răspândit în urma unui studiu publicat în 1993, au concluzionat luni cercetătorii austrieci. O echipă de la Facultatea de psihologie din Viena a compilat rezultatele studiilor care încercau să reproducă 'efectul Mozart' începând din 1993 şi nu a găsit probe semnificative privind existenţa acestui fenomen, a informat Universitatea din Viena într-un comunicat. Acum 17 ani,
cercetători ai Universităţii din California au arătat că un grup de adolescenţi au obţinut rezultate mai bune la teste de raţionament după ce au ascultat Sonata pentru două piane în Re major de Mozart (1781) decât cei care ascultaseră altceva sau rămăseseră într-o sală silenţioasă.Din cele circa 3.000 de cazuri compilate din nu mai puţin de 40 de studii din diverse ţări, echipa Universităţii din Viena nu a putut evidenţia vreo probă privind existenţa 'efectului Mozart'. 'Cei care au ascultat muzică, Mozart sau altceva - Bach, Pearl Jam - au rezultate mai bune decât cei din grupul silenţios. Se ştie însă că o persoană este mai performantă dacă există un stimul', a explicat pentru AFP Jakob Pietschnig, care a condus studiul.
În 1993 nu au fost vizate decât 36 de persoane, a amintit Pietschnig. Potrivit acestuia, un studiu cu un rezultat pozitiv are mai multe şanse de a fi preluat de revistele ştiinţifice decât un studiu cu un rezultat negativ.
Publicarea în revista Nature a studiului privind 'efectul Mozart', în 1993, a avut un impact considerabil în opinia publică, determinând unele creşe americane să difuzeze zilnic muzică clasică iar statul american Georgia (sudul SUA) să ofere câte un CD cu muzică clasică fiecărui nou-născut. Jakob Pietschnig a amintit că studiul fusese realizat în rândul adulţilor, nu al copiilor, şi că era vorba de a măsura punctual capacităţi cognitive spaţiale, nu inteligenţa. 'Recomand tuturor să asculte Mozart, dar acest lucru nu le va mări capacităţile cognitive cum speră unii', a declarat acesta.
'Efectul Mozart' figurează în poziţia a şasea pe lista întocmită de psihologul american Scott E. Lilienfeld cu privire la 50 de mari mituri ale psihologiei populare ('50 Great Myths of Popular Psychology', 2009)./Agerpres/
