Profesorii ieşeni de la UMF 'Gr. T. Popa' vor demara un proiect de cercetare privind reconstrucţia dinţilor, parodonţiului, fibrelor colagene, înlocuirea ţesutului miocardic şi tratamentul bolilor neurologice incurabile degenerative, regenerarea pulpei dentare şi tratamentul diferitelor boli dentare utilizând celule stem prelevate din pulpa dinţilor de lapte. Prof. univ. dr. Norina Forna, decanul Facultăţii de Medicină Dentară, afirmă că proiectul va fi demarat în scurt
timp datorită importanţei utilizării celulelor stem din pulpa dinţilor temporari, care se va reflecta într-o serie de tratamente esenţiale precum înlocuirea ţesutului miocardic post infarct, regenerarea oaselor după fracturi şi osteoporoză, terapia maladiilor neuro-degenerative, regenerarea pulpei dentare, vitalizarea dinţilor, element ce va asigura longevitatea menţinerii statusului oro-dentar la parametrii sanogeni.'Celulele stem din pulpa dinţilor sunt celule care în anumite condiţii se pot transforma în alte tipuri de celule utile organismului nostru. Astfel, din celulele stem din pulpa dinţilor temporari, de lapte, se poate genera substratul necesar formării dintelui. În general, putem regenera orice structură afectată de maladii', a declarat profesorul Yves Commissionat, membru al Academiei Franceze de Chirurgie dento-alveolară.
Prof. univ. dr. Norina Forna a explicat, la rândul său, că dinţii temporari sunt sursa extragerii, separării şi criogenării celulelor stem din pulpa dentară, motiv pentru care procedeul trebuie să se efectueze în perioada schimbării dentiţiei, de la cinci până la 13-14 ani. După extracţie, dinţii temporari vor fi stocaţi într-un laborator din Grecia. În egală măsură, susţine prof. univ. dr. Norina Forna, adulţii pot să îşi folosească molarii de minte pentru alţi dinţi ce nu pot fi recuperaţi, pot beneficia de aceleaşi rezultate, însă trebuie ca dinţii să fie sănătoşi şi să nu fi fost radiografiaţi.
Thomas Van Dyke, preşedintele Academiei Internaţionale de Parodontologie, a menţionat că se lucrează cu aceste celule stem atât în Germania, cât şi în SUA, la cercetarea regenerării osoase, la reconstrucţia gingiei, la tratamentul diferitelor boli dentare, dar şi al sinusului. 'La Harvard se încearcă regenerarea dinţilor. Desigur, cercetările vor dura aproximativ 10-20 de ani. O astfel de cercetare reprezintă o şansă foarte mare pentru Iaşi. Este o şansă de a avansa mai repede decât restul lumii', a declarat presei Thomas Van Dyke, preşedintele Academiei Internaţionale de Parodontologie.
