O examinare sistematică a peste 300 de studii internaţionale realizate pe parcursul ultimilor 20 de ani a scos la iveală faptul că, atunci când poliţia a întreprins măsuri dure împotriva consumatorilor şi a traficanţilor de droguri, s-a ajuns în cele mai multe cazuri la o creştere a violenţelor, afirmă cercetătorii de la Centrul ªtiinţific Internaţional pentru Politicile de Combatere a Drogurilor, un grup nonprofit cu sedii în Marea Britanie şi Canada. Atunci când
comunităţile decid să suprime în forţă infracţionalitatea legată de droguri, profiturile de pe piaţa neagră cresc semnificativ, ambele fenomene determinând lupte înverşunate pentru controlul comerţului ilicit ajuns atât de lucrativ. În situaţiile în care şefii puternici şi de succes ai structurilor mafiote de droguri sunt înlăturaţi (de către forţele de ordine, prin ucidere sau arestare şi condamnare în justiţie), deseori conducerea acestor grupări este preluată de criminali mai brutali şi mai puţin sofisticaţi.'Acţiunile majore de reprimare (a lumii interlope a drogurilor) constituie cea mai mare cheltuială pentru combaterea flagelului, în mod paradoxal fiind doar rareori evaluată în termeni de eficienţă. Lucrarea de faţă indică nevoia urgentă de a redirecţiona resursele bugetare de la acţiunile legale de pedepsire a infracţionalităţii din această zonă spre o abordare medicală, de sănătate publică', a declarat Gerry Stimson, director executiv al Asociaţiei Internaţionale de Reducere a Daunelor, care găzduieşte în această săptămână o conferinţă la Liverpool, în Marea Britanie, unde studiul a fost făcut public.
Aşa cum s-a întâmplat cu campania de combatere a drogurilor lansată odată cu preluarea conducerii Mexicului de către preşedintele Felipe Calderon acum trei ani, numărul crimelor a urcat vertiginos şi în SUA în timpul interzicerii băuturilor alcoolice în anii 20 ai secolului trecut, sau în Columbia în anii '90, în lupta împotriva bandelor criminale a drogurilor.
Din 87% din studiile analizate a reieşit că intensificarea măsurilor de represiune împotriva drogurilor a provocat o creştere a ratelor de violenţă pe pieţele ilicite ale drogurilor. Unele studii au menţionat că o astfel de creştere a actelor de violenţă se datorează vacuumului de putere creat când poliţia ucide sau arestează traficanţi din cercurile superioare. Niciun studiu nu a remarcat o scădere importantă a violenţei după acţiunile forţelor de menţinere a ordinii şi a justiţiei.
Directorul Agenţiei Naţionale de Control Antidrog Gil Kerlikowske a declarat că guvernul SUA deja îşi schimbă centrul de greutate al politicilor sale în domeniu spre prevenirea şi tratamentul consumului de droguri, dar a accentuat că interzicerea drogurilor trebuie să rămână în vigoare, iar acţiunile de pedepsire a infracţionalităţii aferente trebuie să continue.
'Nu îmi pot imagina cum legalizarea unui lucru care dăunează cetăţenilor va ameliora situaţia, nici din punct de vedere fiscal, nici din cel al sănătăţii publice şi nici din perspectiva siguranţei publice', a arătat oficialul american.
Fostul director al aceleiaşi agenţii de stat antidrog John Walters şi-a exprimat părerea că oamenii de ştiinţă au interpretat în mod eronat şi grav violenţa asociată drogurilor. El a argumentat că vârfurile statistice ale atacurilor şi crimelor după acţiunile masive ale organelor de stat împotriva cartelurilor drogurilor sunt acţiuni datorate aproape exclusiv luptelor dintre criminali şi de aceea, într-un mod 'oribil şi paradoxal', reflectă 'succesul' operaţiunilor statului.
'Se împuşcă între ei, iar motivul pentru care o fac este eliminarea din sistem a celor mai slabi', a afirmat Walters, avertizând împotriva unei învinovăţiri a forţelor de ordine şi de anchetă pentru violenţele suplimentare.
'Cauza violenţei nu o constituie legea şi aplicarea ei. Cauza violenţei este constituită de criminali şi de mediul viciat în care se desfăşoară activităţile infracţionale', a continuat fostul responsabil al Agenţiei.
Calderon a admis, în 2006, că distrugerea bandelor de droguri va costa mult societatea. De atunci Mexicul a desfăşurat 45.000 de soldaţi pe frontul împotriva cartelurilor criminale, iar un val fără precedent de violenţă asociată drogurilor a provocat moartea a 22.700 de oameni, în majoritate victime ale disputelor dintre bande. Însă printre morţi nu se află numai infractori, ci şi poliţişti, soldaţi, politicieni, jurnalişti sau civili nevinovaţi prinşi în mijlocul focurilor de armă.
Odată cu creşterea sacrificiului uman, Calderon este tot mai criticat pentru strategia sa dură, însă o bună parte a electoratului continuă să-l susţină neclintit. 'Guvernul a luat o decizie dificilă şi curajoasă atunci când s-a hotărât să elimine cartelurile', a declarat Luis de la Barreda, director al Institutului Civic pentru Studierea Infracţionalităţii.
Washingtonul susţine eforturile autorităţilor mexicane. David Danelo, membru de rang înalt al Institutului pentru Politică Externă din Philadelphia, a atras atenţia că autorităţile trebuie să garanteze domnia legii. 'Dacă poliţia nu controlează străzile, atunci o vor face alţii', a explicat el./Agerpres/
