Riscul cardiovascular poate fi redus cu încă 31% la pacienţii cu diabet de tip 2 cu dislipidemie aterogenă, potrivit unui studiu publicat de Revista de medicină din New England. Această reducere se realizează prin adăugarea de fenofibrat la simvastatină. Potrivit studiului, tratamentul a 20 de pacienţi cu dislipidemie aterogenă pe cinci ani reuşeşte să evite un eveniment cardiovascular major. Pe parcursul studiului asupra lipidelor 'Acţiune pentru Controlul
Riscului Cardiovascular la Diabet' (ACCORD) publicat on-line în 'New England Journal of Medicine', grupul cu dislipidemie aterogenă a înregistrat cu 70% mai multe accidente vasculare (deces cardiovascular, infarcte şi atacuri cerebrale) decât pacienţii fără această afecţiune.De fapt, riscul asociat cu dislipidemia aterogenă a fost comparabil cu acela al persoanelor cu manifestări anterioare ale bolilor cardiovasculare (17,3% faţă de 18,1%). Profesorul Jean-Charles Fruchart, preşedintele Residual Risk Reduction Initiative (R3i), o fundaţie universitară elveţiană independentă, subliniază că în ultimii doi ani, R3i s-a concentrat asupra ipotezei conform căreia riscul cardiovascular rezidual la pacienţii trataţi cu statine este asociat cu dislipidemia aterogenă 2.
Studiul ACCORD asupra lipidelor confirmă atât ipoteza, cât şi valoarea adăugării de fenofibrat la o statină pentru a reduce acest risc cardiovascular rezidual ridicat. În cadrul studiului ACCORD Lipid, fenofibratul a redus de asemenea micro- şi macroalbuminuria, indicatoare ale bolii renale diabetice.
'Nefropatia diabetică este o problemă majoră, care trebuie gestionată. De aceea este important de ştiut că fenofibratul constituie un avantaj pentru aceşti pacienţi' - susţine profesorul Michel Hermans, de la Cliniques Universitaires Saint-Luc, Bruxelles, Belgia, şi secretar general al R3i.
De asemenea, studiul a confirmat că adăugarea de fenofibrat la simvastatină nu a avut ca rezultat un risc excesiv de miopatie, tromboză venoasă sau pancreatită. De fapt, s-au înregistrat mai puţine decese din toate aceste cauze şi decese cardiovasculare la pacienţii trataţi cu fenofibrat decât la pacienţii trataţi numai cu simvastatină.
Dislipidemia aterogenă este o afecţiune obişnuită, prevalenţa sa crescând în mod semnificativ ca rezultat al epidemiei globale de diabet de tip 2, obezitate şi sindrom metabolic. Astfel, în SUA aproximativ jumătate dintre pacienţii cu grad mare de risc care încep terapia cu statine pot necesita tratament suplimentar pentru a le scădea trigliceridele şi/sau a le ridica HDL.
'Având în vedere amploarea epidemiei globale de diabet de tip 2 - mai ales în regiunile în curs de dezvoltare - îndreptarea atenţiei către dislipidemia aterogenă este de o importanţă crucială. Fiind singura fundaţie independentă de cercetare globală care are ca obiect principal această problemă, R3i va întocmi de urgenţă un set de recomandări pentru strategii documentate pentru reducerea riscului vascular rezidual. În prezent, efectuăm primul studiu epidemiologic la scară mondială, REALIST, pentru a stabili prevalenţa dislipidemiei aterogene şi a consecinţei sale, riscul rezidual de accidente cardiovasculare. Acum, ca urmare a ACCORD Lipid, vom iniţia şi o meta-analiză a subgrupelor de pacienţi cu dislipidemie aterogenă (TG ridicate şi/sau HDL-C scăzut) din studiile precedente asupra fibraţilor' - susţine profesorul Fruchart.
