Dezbatere în PETI privind adopţiile internaţionale de copii în România
Petiţionarul afirmă că legea română permite adopţia internaţională doar în cazul rudelor de până la gradul trei rezidente în străinătate şi consideră că aceasta nu ar ţine cont de interesul minorilor. Se solicită Parlamentului European să ia toate măsurile necesare pentru a determina autorităţile române să recunoască adopţia internaţională ca un instrument legitim şi necesar pentru asigurarea unei familii copiilor abandonaţi care nu au putut fi adoptaţi în România. Petiţionarul solicită, totodată, iniţierea procedurii de suspendare împotriva României în temeiul articolului 7 Tratatului UE pentru încălcarea drepturilor minorilor fără familie.
Petiţia a fost declarată admisibilă la 23 noiembrie 2009, iar Comisia Europeană a fost invitată să furnizeze informaţii. La 19 februarie 2010, executivul UE a răspuns că este la curent cu situaţia descrisă de petiţionar. 'România reprezintă un caz aparte în cadrul UE, fiind singurul stat membru care a abolit de facto, prin Legea nr. 273/2004, adopţiile internaţionale, acestea fiind permise doar în situaţiile în care este vorba de bunicii rezidenţi în străinătate ai copilului. Prin Legea nr. 49/2009, această posibilitate a fost extinsă la rudele de până la gradul 3 (mătuşi, unchi). Politica adoptată este de responsabilitatea exclusivă a guvernului român. Această măsură restrictivă trebuie replasată în contextul practicilor abuzive din trecut în materie de adopţii in ternaţionale din România. După 5 ani în care actuala lege a fost în vigoare, pare a fi venit momentul ca România să îşi poată reconsidera poziţia faţă de adopţiile internaţionale, pe baza unor analize aprofundate şi fundamentate, cel puţin în ceea ce priveşte anumite categorii de copii care, având în vedere vârsta, starea de sănătate sau originea etnică, nu pot fi adoptaţi în România. Într-adevăr, încă din octombrie 2009, Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) a trimis guvernului un memorandum referitor la reluarea adopţiilor internaţionale în cazurile în care adopţia internă eşuează în mod repetat. Propunerea a fost respinsă imediat de Emil Boc, prim-ministru la acea vreme', se menţionează în răspunsul Comisiei.
Comisia Europeană consideră că nu se justifică iniţierea procedurilor stipulate la articolul 7 al Tratatului UE în acest caz. Revine Parlamentului European sarcina de a decide dacă ar fi utilă o rezoluţie prin care să se solicite României să ia măsurile necesare pentru a se conforma recomandărilor Comisiei ONU pentru drepturile copilului. /Agerpres/