Ministrul Sănătăţii Ion Bazac susţine că introducerea tichetelor de sănătate nu se va face dacă peste 50% din populaţie nu va fi de acord. Proiectul este încă în dezbatere şi, în funcţie de propunerile primite, vor fi discutate variantele până se va ajunge la o formă finală. Conform modelului francez tichetele de masă ar urma să înlocuiască termenul de coplată şi desemnează contribuţia personală la plata serviciilor de sănătate, a medicamentelor şi a dispozitivelor,
aplicată exclusiv în momentul utilizării efective a acestora. Proiectul de act normativ va fi supus dezbaterii publice, urmând ca în luna septembrie să fie modificată Legea privind reforma în sistemul sanitar. Potrivit estimărilor Ministerului Sănătăţii, un pacient mediu va avea o contribuţie personală prin tichete de 350 de lei pe an. Suma reprezintă contravaloarea a circa două episoade de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, şase-opt vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, zece analize de laborator, o investigatie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă.
Ministrul Sănătăţii estimează că, în urma introducerii sistemului de tichete, vor fi colectate peste 700 de milioane de lei. Fondurile rezultate din tichetele pentru sănătate vor rămâne la furnizorul de servicii, adică la personalul medical şi la spitale. Din aceste sume se vor putea suplimenta atât fondurile pentru investiţii cât şi veniturile personalului medical.
Intervenţiile chirurgicale şi analizele în spitale vor rămâne gratuite, în sensul că ele se acoperă integral din contribuţiile la asigurările de sănătate. În spital, pacientul va plăti suplimentar prin tichetul pentru sănătate doar pentru internare, şi nu mai mult de 50 de lei pe un episod de internare care presupune mai mult de două zile, indiferent de durată.
În spital se vor mai plti şi eventuale investigaţii de înaltă performanţă, însă nu mai mult de 200 de lei - cât va costa pacientul o investigaţie de înaltă tehnologie precum un RMN cu substanţă de contrast.
