Bugetul pentru tratamentul hemofiliei, redus dramatic în ultimii ani
Asociaţiile pacienţilor cu hemofilie sunt nemulţumite şi pentru că anul trecut era un program separat pentru hemofilie şi talasemie iar în acest an cele două boli au fost incluse într-un singur program, Programul pentru boli rare, în condiţiile în care numărul celor afectaţi de hemofilie este cel mai mare.
Prof. dr. Margit ªerban, preşedinta de onoare a Asociaţiei Române de Hemofolie, s-a arătat îngrijorată de lipsa banilor, catalogând situaţia ca fiind "catastrofală". Margit ªerban a adăugat că nu cunoaşte criteriile pe baza cărora s-au alocat banii în acest an. "În România, hemofilia a rămas orfană din punctul de vedere al asistenţei medicale. Suntem pe ultimul loc în Europa" - a evidenţiat ea. Specialista a arătat că, deşi boala nu este vindecabilă, tratamentul cu factor de substituţie este important şi îi ajută pe cei afectaţi să ducă o viaţă normală.
Dr. Luminiţa Rusen, de la Institutul Naţional de Hematologie, a subliniat că lipsa tratamentului poate duce şi la deces în cazul unor hemoragii repetate. Tratamentul se poate face şi la medicul de familie dacă bolnavul are flaconul cu factorul VIII acasă. "Am încercat să-i învăţăm pe adolescenţi şi adulţi să-şi facă singuri injecţiile dacă au vene bune", a spus dr. Rusen. Ea a adăugat că este foarte important ca atunci când bolnavii se lovesc să ajungă să-şi facă tratamentul. În timp, dacă nu-şi administrează tratamentul pot ajunge la anchiloze şi semianchiloze iar costul unei proteze este foarte ridicat. Hemofilia este o boală genetică, mamele fiind cele care o transmit. În cazul unei fete, există 50% şanse ca să fie hemofilică, însă băieţii moştenesc boala, a explicat dr. Rusen. În lipsa unui tratament afectat, din cauza degradării articulaţiilor, copiii care suferă de hemofilie pot ajunge la maturitate în situaţia de a nu se mai putea mişca deloc.