Datele oferite de către specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că fumatul reprezintă a doua cauză de deces din lume - înregistrându-se 5,4 milioane decese anual, mai multe decât accidentele de circulaţie, sinuciderile sau consumul de droguri. OMS estimează
că acest număr al deceselor se va dubla până în 2020.
Dacă modelele actuale în ceea ce priveşte fumatul se vor menţine, ele vor cauza 10 milioane decese în fiecare an. Totodată, OMS apreciază că 70% dintre aceste decese se vor înregistra în ţările în curs de dezvoltare.Studiile au evidenţiat deja faptul că fumatul reprezintă un factor de risc pentru numeroase afecţiuni, cum ar fi cancerul bronhopulmonar, bronhopneumopatiile cronice, cardiopatia ischemică, dar şi boli vasculare periferice, cancerul laringian, esofagian, de stomac, pancreas, rinichi. Riscul de deces prin cancer de plămîn este de 22 de ori mai mare la bărbaţii care fumează şi de 12 ori mai mare la femeile care fumează în comparaţie cu cei care nu au fumat niciodată. Persoanele care nu fumează sunt la fel de expuse efectelor fumului de ţigară dacă se află în apropierea celor care fumează.
Copiii expuşi la fum de ţigară la domiciliu prezintă o sensibilitate crescută a căilor respiratorii şi tulburări de creştere. Un studiu realizat de American Cancer Society asupra efectelor fumatului pasiv asupra nefumătorilor relevă că un nefumător care se află în prezenţa unui fumător, în special în spaţii închise, este forţat să inhaleze atât fumul emanat de arderea ţigării, cît şi fumul inhalat şi apoi expirat de către fumător.
