Peste 90% dintre mame îşi alăptează sugarul la naştere, dar din 1993 acest procent are o tendinţă discretă de scădere, relevă Programul Naţional de Supraveghere Nutriţională (PNSN) din 1993-2000. Durata medie a alăptării se menţine la aproximativ cinci luni, cu toate că şi aceasta scade uşor, dar constant din 1993. Din observaţiile directe se evidenţiază că practica oferirii altor lichide intervine de obicei din a doua lună de viaţă, când majoritatea mamelor dau ceai, apă, suc de fructe. Alăptarea este mai frecventă şi mai de durată în mediul rural, iar în profil teritorial, în Moldova. Este mai puţin frecventă şi pe o perioadă mai scurtă în Transilvania, iar tendinţa cea mai defavorabilă se manifestă în Muntenia. Durata alăptării scade mai ales în cazul femeilor cu nivel scăzut de educaţie.
Diversificarea alimentaţiei se face constant la vârsta de 3-5 luni. În condiţiile puterii de cumpărare în declin a majorităţii familiilor cu sugari, ţinând seama şi de nivelul scăzut al educaţiei pentru sănătate, inclusiv al educaţiei nutriţionale, diversificarea timpurie a alimentaţiei - predominant cu făinos din grâu cu lapte de vacă şi alte alimente cu densitate nutritivă mică- compromite atât alăptarea, cât şi valoarea nutritivă a hranei oferite copilului. Aceasta se întâmplă inclusiv cu valoarea laptelui matern: alimentele semisolide de diversificare folosite, cu atât mai mult cele date cu biberonul, micşorează nevoia de supt a copilului, conduc la diminuarea secreţiei lactate a mamei. În plus, făinoasele şi alte alimente scad absorbţia digestivă a substanţelor minerale, inclusiv a calciului şi a fierului, din laptele matern. Se adaugă şi calitatea proastă a unor produse alimentare care abundă pe piaţă şi care sunt oferite sugarilor mai ales de către familiile sărace şi cu nivel educativ scăzut - "sucuri" sintetice, biscuiţi şi mai ales produse cu coloranţi sintetici, nerecomandate copiilor mici, majoritatea scăpând controlului din partea forurilor competente.
Toate aceste practici alimentare defavorabile sănătăţii copilului se corelează cu deteriorarea stării de nutriţie a copiilor sub cinci ani, oglindită în indicatorii antropometrici, ca şi în morbiditatea şi mortalitatea încă mari pentru aceste grupe de vârstă.(Rompres)
