În ziua de azi, copiii sunt practic îndopaţi de părinţi cu uleieuri omega-3, despre care se crede că sporesc performanţele creierului. Astfel, aceste uleiuri sunt adăugate în aproape toate alimentele, de la pâine, lapte şi paste făinoase până la lapte praf pentru bebeluşi şi tablete de vitamine. Însă uleiurile omega-3 reprezintă doar vârful
icebergului nutriţional: multe alimente s-au dovedit a avea efecte asupra capacităţii cognitive pe parcursul întregii vieţi, nu doar în perioada copilăriei.Fernando Gómez-Pinilla, profesor de neurochirurgie şi ştiinţe fiziologice în cadrul Universităţii din California, Los Angeles, este de părere că o serie de schimbări în regimul alimentar pot spori capacităţile cognitive ale omului, pot proteja creierul împotriva afecţiunilor şi pot contracara consecinţele îmbătrânirii.
Doctorul Gómez-Pinilla a studiat timp de mai mulţi ani efectele hranei asupra creierului, finalizând o analiză publicată recent în Nature Reviews Neuroscience, în cadrul căreia a luat în considerare peste 160 de studii privitoare la efectul alimentelor asupra creierului. Unele alimente, a concluzionat el, sunt asemenea substanţelor farmaceutice: efectele lor sunt atât de profunde încât sănătatea cerebrală a unor ţări întregi poate fi legată de ele.
Anul trecut, spre exemplu, Lancet a publicat o cercetare care indica faptul că suplimentele de acid folic – administrate uneori femeilor însărcinate – pot ajuta persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani să amelioreze declinul cognitiv care apare odată cu îmbătrânirea. Într-un studiu ce a durat trei ani, Jane Durga, cercetătoare în cadrul Universităţii Wageningen din Olanda, şi colegii săi au descoperit că oamenii care au consumat asemenea suplimente au avut rezultate mai bune ale memoriei, vitezei de procesare a informaţiilor şi fluenţei verbale. Astfel, luându-se în considerare şi dovezile potrivit cărora deficienţa de acid folic este asociată cu depresia clinică, este indicat consumul de spanac şi suc de portocale, care sunt bogate în acid folic.
O altă sugestie din partea studiului lui Gómez-Pinilla este aceea că oamenii ar trebui să consume mai mulţi antioxidanţi. Ideea acesta nu este, însă, nouă. Există multe opinii potrivit cărora antioxidanţii au o acţiune puternică împotriva efectelor îmbătrânirii. Vitamina E, spre exemplu, care se găseşte în uleiurile vegetale, în nuci şi în legumele frunzoase, a fost asociată (în urma cercetărilor făcute pe cobai) cu păstrarea memoriei odată cu înaintarea în vârstă, precum şi cu o mai mare longevitate.
Potrivit lui Gómez-Pinilla, creierul este deosebit de sensibil în faţa leziunilor de oxidare. El consumă foarte multă energie, iar reacţiile prin care este eliberată această energie generează şi ele chimicale oxidante. Mai mult, ţesutul cerebral conţine o mare cantitate de material oxidabil, în mod deosebit în membranele ce înconjoară celulele nervoase.
Deşi nu se cunoaşte cu certitudine modalitatea în care acţionează antioxidanţii în creier, Gómez-Pinilla consideră că este posibil ca ei să protejeze membranele sinaptice. Sinapsele sunt joncţiuni între celulele nervoase, iar activitatea lor este esenţială pentru procesul de învăţare şi pentru memorie. Însă ele sunt, în acelaşi timp, cele mai fragile elemente ale creierului, iar multe dintre alimentele care facilitează performanţa creierului afectează în mod negativ transmisiile la nivelul sinapselor.
Un acid gras omega-3, numit acid docosahexenoic (DHA), spre exemplu, oferă membranelor din regiunile sinaptice “fluiditate” - capacitatea de a transporta impulsuri. De asemenea, el oferă “plasticitate” - capacitatea unei sinapse de a se schimba. Asemenea schimbări constituie baza memoriei. Potrivit studiilor analizate de Gómez-Pinilla, beneficiile consumului de omega-3 includ îmbunătăţirea capacităţii de învăţare şi a memoriei, percum şi rezistenţă în faţa depresiei şi a tulburărilor psihologice bipolare, a schizofrenei, demenţei, deficitului de memorie şi dislexiei.
Uleiurile Omega-3 se găsesc în soiuri de peşte precum somonul, dar şi nuci şi fructe kiwi. Pe insula japoneză Okinawa, spre exemplu, locuitorii au o rată deosebit de mică a incidenţei cazurilor de boli mintale, insula fiind cunoscută pentru consumul ridicat de peşte./Agerpres/
