
Metode de detectare precoce a virusului sinciţial respirator
Un chimist şi un medic specializaţi în bolile infecţioase ale copilăriei, şi-au unit forţele în vederea realizării unei metode de detectare precoce a virusului respirator care este principala cauză de spitalizare la copii sub 5 ani. Metodele curente necesită o perioadă de 2 până la 6 zile pentru detectarea virusului sinciţial respirator, ducând la întârzierea instituirii tratamentului eficace. Noile metode bazate pe nanotehnologie utilizează globule microscopice, multicolorate, fluorescente denumite „quantum dots” şi acre se leagă de structurile moleculare caracteristice virusului şi celulei infectate. Cu ajutorul acestora prezenţa particulei virale poate fi detectată în câteva ore, metoda prezentând o sensibilitate mai mare decât vechile metode utilizate până în prezent.
Beneficiile detecţiei precoce a virusului constau în:
1. utilizarea corespunzătoare a terapiei antivirale. Aceasta, până de curând, avea o utilizare redusă din cauza faptului că era eficientă doar în cazul instituirii în stadiile precoce ale infecţiei.
2. reduce utilizarea nepotrivită a antibioticelor. În mod curent, medicii prescriu antibiotice în orice infecţie respiratorie, cu toate că în afecţiunile cauzate de viruşi acestea sunt ineficace.
3. permite personalului sanitar să izoleze pacienţii infectaţi cu virus repirator sinciţial. Acest virus este extrem de contagios, iar prin detectarea precoce pot fi izolaţi cei infectaţi de persoanele cu risc crescut de infecţie (exemplu: cei care au suferit un transplant de măduvă osoasă).
Este mult mai uşor să se obţină aprobare pentru un test nou decât pentru un medicament nou, astfel încât cercetătorii apreciază că în 2-3 ani acest test va fi validat.
Beneficiile detecţiei precoce a virusului constau în:
1. utilizarea corespunzătoare a terapiei antivirale. Aceasta, până de curând, avea o utilizare redusă din cauza faptului că era eficientă doar în cazul instituirii în stadiile precoce ale infecţiei.
2. reduce utilizarea nepotrivită a antibioticelor. În mod curent, medicii prescriu antibiotice în orice infecţie respiratorie, cu toate că în afecţiunile cauzate de viruşi acestea sunt ineficace.
3. permite personalului sanitar să izoleze pacienţii infectaţi cu virus repirator sinciţial. Acest virus este extrem de contagios, iar prin detectarea precoce pot fi izolaţi cei infectaţi de persoanele cu risc crescut de infecţie (exemplu: cei care au suferit un transplant de măduvă osoasă).
Este mult mai uşor să se obţină aprobare pentru un test nou decât pentru un medicament nou, astfel încât cercetătorii apreciază că în 2-3 ani acest test va fi validat.