Scopul este de a avea cât mai multe laboratoare cu medici pregătiţi pentru a face screening în domeniu şi de a învăţa din experienţa unor sisteme de asistenţă din ţări dezvoltate ca Franţa şi Germania, a precizat conf. dr. Florin Mihălţan.
Primul simpozion pe tema tulburărilor respiratorii din timpul somnului a fost organizat la Timişoara în urmă cu câţiva ani şi s-a bucurat de un mare succes. Dacă atunci existau în ţara noastră două laboratoare de somnologie - la Bucureşti şi Timişoara -, acum o astfel de unitate funcţionează şi la Iaşi, iar preocupările în domeniu în România au început să se extindă în mai multe specialităţi medicale: de la pneumologie la endocrinologie, neurologie, ORL sau cardiologie, a afirmat prof. dr. Paul Stoicescu, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Aşa cum arată studiile actuale, în România există un număr crescut de pacienţi cu forme severe de boală care au o calitate a vieţii mult alterată de somnolenţă diurnă, de sforăitul la un maxim de decibeli, de somnul neodihnitor, microtrezirile frecvente etc. Acestea "contaminează" viaţa socială şi profesională a pacienţilor. Bolnavii aţipesc frecvent, adorm în situaţii inedite - în timpul activităţilor cotidiene, aşteptând în faţa cabinetelor -, ajung un handicap pentru familie, o "mobilă" în casa unde încearcă să recupereze pe tot parcursul zilei somnul neodihnitor din timpul nopţii. Ei sunt disperaţi atunci când se adresează medicilor, iar familia, la rândul ei, nu ştie cum să-i mai ajute.
Somnologia este o supraspecializare care nu este recunoscută încă în România. Laboratoarele sunt lăsate să se descurce singure, aparatura învechită este obţinută prin forţe proprii, serviciile efectuate sunt neplătite pentru că nu sunt incluse pe lista de servicii decontate de casa de asigurări şi se face foarte, foarte mult voluntariat, afirmă, la rândul său, conf.dr. Florin Mihălţan.(Rompres)
