Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au hotărât, ca în fiecare an, începând din 1987, în 31 mai să se celebreze Ziua Mondială fără Tutun, cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra efectelor negative pe care le implică consumul de tutun. În pofida interdicţiilor prin numeroase dispoziţii legale, în instituţii – chiar şi în spitale ori policlinici-continuă să se fumeze cu indiferenţă faţă de sănătatea nefumătorilor, ba chiar cu acceptul jenat al acestora. Campania care debutează în 31 mai 2005 durează un an de zile, acţiunile desfăşurându-se sub deviza „Profesioniştii Sănătăţii Împotriva Tutunului”. Ea se adresează în mod special personalului medical fumător (medici, asistenţi, infirmieri ş.a.) cu scopul de a-şi câştiga sau îmbunătăţi atât sănătatea proprie cât şi a pacienţilor cărora le serveşte drept mod de comportament sanogen.
Fumatul este o „epidemie” cu care se confruntă lumea modernă şi care produce anual mai multe victime decât SIDA, alcoolul, abuzul de droguri, accidentele de circulaţie, crimele, tentativele de suicid şi incendiile la un loc. OMS apreciază că anual se produc aproximativ 5 milioane de decese la nivel global datorate fumatului.
Fumul de ţigară conţine în jur de 4000 de compuşi, unii cu proprietăţi iritante mai ales asupra aparatului respirator iar alţii cu rol în producerea diferitelor tipuri de cancer. În continuare, ne vom referi pe scurt la cei mai importanţi compuşi.
Nicotina este substanţa care produce dependenţă. Ea acţionează la nivelul sistemului cardiovascular determinând accelerarea pulsului, vasoconstricţie şi creşterea tensiunii arteriale. De asemenea nicotina favorizează apariţia aterosclerozei, poate provoca menopauză precoce şi accentuază osteoporoza de la menopauză prin scăderea nivelului de estrogeni.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor prezent în concentraţii mari în fumul de ţigară. El împiedică oxigenarea sângelui, ceea ce îngreunează activitatea creierului, a aparatului cardiovascular favorizând ateroscleroza şi apariţia cardiopatiei ischemice şi chiar a infarctului miocardic.
Gudronul este un lichid gros, maroniu care se condensează din fumul de ţigară şi care conţine majoritatea substanţelor cancerigene.
Substanţele cancerigene întâlnite în concentraţiile cele mai mari sunt reprezentate de hidrocarburi aromatice, compuşi radioactivi (poloniu), alţi compuşi organici şi anorganici (amoniac, arsenic ş.a.).
Riscurile fumatului asupra sănătăţii sunt multe şi grave, fumatul fiind considerat ca cea mai importantă cauză a morţii premature şi a bolilor evitabile. Astfel, bronşita cronică, astmul bronşic, emfizemul pulmonar, fibroza pulmonară sunt mult crescute în cazul fumătorilor activi. Marii fumători au un risc de 2,3 ori mai mare de a face tuberculoză pulmonară decât nefumătorii. Consumul de tutun se asociază cu o creştere a numărului bolilor cardiovasculare: cardiopatie ischemică, anevrism, ateroscleroză, tromboză cerebrală. Fumatul constitue un factor de risc major în apariţia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităţii bucale şi laringelui, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum şi a leucemiei. Riscul de a dezvolta cancer este legat direct de numărul de ţigări fumate pe zi, de durata fumatului şi de conţinutul în gudron şi nicotină al acestora.
Fumatul se asociază şi cu afectarea ochilor, dinţilor, tenului, a mirosului şi gustului, diminuarea greutăţii fătului la naştere şi afectarea diferitelor funcţii ale organismului nou-născutului, naşteri premature la gravidele fumătoare, complicaţii ale sarcinii etc.
Dependenţa de tutun este o stare cronică, nicotina făcând parte din familia drogurilor, iar dependenţa indusă şi întreţinută de aceasta necesitând intervenţii repetate.
Dr. Liana David
