Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie,
conf. dr. Florin Mihălţan, a declarat, joi, în cadrul unei dezbateri pe tema
fumatului, că există o tendinţă de "timorare a fumătorului pasiv de către
cel activ". El a menţionat că fumătorul pasiv este supus aceloraşi riscuri
ca şi cel activ şi trebuie să se facă şi campanii de prevenire a fumatului
pasiv. Pentru ca aceste campanii să fie eficiente, ar trebui ca persoanele afectate să
reacţioneze mai ferm, pentru că există un deficit de reacţie al fumătorilor
pasivi, consideră conf.dr. Mihălţan.
În România, comparativ cu 1991, când 60% din populaţie fuma, potrivit ultimelor studii, procentul s-a redus la 30%, dar se constată o creştere a numărului de copii şi tineri, cu vârsta medie de 14 ani, care au început să fumeze. Medicul a spus că este necesară aplicarea legislaţiei care poate contribui la reducerea fumatului. Specialistul a amintit că faţă de ţări precum Cehia, care a anunţat că pregăteşte o legislaţie în acest sens, sau Turcia, care a adoptat deja legislaţia în domeniu, România a făcut un pas în domeniul legislaţiei, dar acum staţionează. El a adăugat că ţări precum SUA, Germania şi Japonia, care nu au votat Convenţia-cadru privind renunţarea la fumat se reorientează, astfel că Germania a introdus multe restricţii în domeniul fumatului.
Dr. Mihălţan a explicat că fumatul nu induce boli imediate, ci afectează adultul după 45 de ani, între bolile cele mai frecvente fiind cancerul pulmonar, care la bărbaţi se află pe primul loc şi care, din păcate, duce la deces pentru că pacienţii vin în stadii grave. De asemenea, această formă de cancer este în creştere şi la femei. Alte boli pe care le mai induce fumatul sunt emfizemul pulmonar, bronşita cronică, boli care afectează funcţia respiratorie a plămânilor. Afecţiunile cardiace precum infarctul miocardic, angina, tulburările de ritm cardiac, hipertensiunea arterială au drept cauză tot fumatul. Procentul cel mai mic de fumători este în ţările nordice, a menţionat medicul, adăugând că în ultimul timp printre aceste ţări se numără şi Irlanda, iar din zona Europei - Polonia.
Fumatul creează mai multe tipuri de dependenţă - cea nicotinică, cea psihologică şi cea socială. Psihologul Sorina Cristea a subliniat că modul de acţiune al nicotinei îl face pe fumător să continue fumatul din cauza senzaţiei de plăcere. Ea a adăugat că trebuie înlocuită această preocupare cu altceva, cum ar fi exerciţiul fizic, consumul de lichide, cereale integrale, sucuri naturale. Fumatul trebuie înlocuit cu un alt gest, care să nu mai ducă la contact direct cu ţigara, a mai subliniat psihologul, menţionând că înainte de a stabili o conduită terapeutică pentru un fumător, acesta trebuie supus unui interviu motivaţional, din care să reiasă că doreşte într-adevăr să renunţe la fumat. /Rompres/
În România, comparativ cu 1991, când 60% din populaţie fuma, potrivit ultimelor studii, procentul s-a redus la 30%, dar se constată o creştere a numărului de copii şi tineri, cu vârsta medie de 14 ani, care au început să fumeze. Medicul a spus că este necesară aplicarea legislaţiei care poate contribui la reducerea fumatului. Specialistul a amintit că faţă de ţări precum Cehia, care a anunţat că pregăteşte o legislaţie în acest sens, sau Turcia, care a adoptat deja legislaţia în domeniu, România a făcut un pas în domeniul legislaţiei, dar acum staţionează. El a adăugat că ţări precum SUA, Germania şi Japonia, care nu au votat Convenţia-cadru privind renunţarea la fumat se reorientează, astfel că Germania a introdus multe restricţii în domeniul fumatului.
Dr. Mihălţan a explicat că fumatul nu induce boli imediate, ci afectează adultul după 45 de ani, între bolile cele mai frecvente fiind cancerul pulmonar, care la bărbaţi se află pe primul loc şi care, din păcate, duce la deces pentru că pacienţii vin în stadii grave. De asemenea, această formă de cancer este în creştere şi la femei. Alte boli pe care le mai induce fumatul sunt emfizemul pulmonar, bronşita cronică, boli care afectează funcţia respiratorie a plămânilor. Afecţiunile cardiace precum infarctul miocardic, angina, tulburările de ritm cardiac, hipertensiunea arterială au drept cauză tot fumatul. Procentul cel mai mic de fumători este în ţările nordice, a menţionat medicul, adăugând că în ultimul timp printre aceste ţări se numără şi Irlanda, iar din zona Europei - Polonia.
Fumatul creează mai multe tipuri de dependenţă - cea nicotinică, cea psihologică şi cea socială. Psihologul Sorina Cristea a subliniat că modul de acţiune al nicotinei îl face pe fumător să continue fumatul din cauza senzaţiei de plăcere. Ea a adăugat că trebuie înlocuită această preocupare cu altceva, cum ar fi exerciţiul fizic, consumul de lichide, cereale integrale, sucuri naturale. Fumatul trebuie înlocuit cu un alt gest, care să nu mai ducă la contact direct cu ţigara, a mai subliniat psihologul, menţionând că înainte de a stabili o conduită terapeutică pentru un fumător, acesta trebuie supus unui interviu motivaţional, din care să reiasă că doreşte într-adevăr să renunţe la fumat. /Rompres/
