Ritmul evoluţiei speciei umane
este accelerat, cercetătorii remarcând o diversitate genetică în creştere ce se
manifestă ca rezultat al exploziei demografice din ultimele milenii, conform
unui studiu publicat de Academia Naţională americană de ªtiinţe. Creşterea
uriaşă a numărului de oameni care populează Pământul din ultimii 40.000 de ani,
de după părăsirea ''leagănului umanităţii'' din Africa şi
popularea celorlalte continente, a declanşat un proces de evoluţie extrem de
rapid pentru Homo sapiens comparativ cu cei 6 milioane de ani dinaintea acestei
perioade.
''Suntem nişte oameni foarte diferiţi din punct de vedere genetic de cei care trăiau în urmă cu 5.000 de ani spre exemplu, la fel cum aceştia din urmă erau extrem de diferiţi genetic faţă de neanderthalieni'', a explicat John Hawks, antropolog de la Universitatea Wisconsin-Madison şi unul dintre autorii acestui studiu. Aceste concluzii sunt bazate pe analiza datelor provenind de la Proiectul Genomului Internaţional. O echipă de oameni de ştiinţă a examinat informaţia ADN provenită de la 270 de oameni aparţinând a patru grupuri etnice diferite pentru a observa felul în care variaţiile genetice sau polimorfismele nucleotidice, au evoluat în timp. Contrar aparenţelor, ritmul evoluţiei rasei umane nu a încetinit deloc odată cu apariţia omului modern.
''Creşterea rapidă a populaţiei este asociată cu schimbări culturale şi ecologice majore, fapt ce generează noi posibile adaptări'', susţin autorii studiului. ''Astfel în ultimii 10.000 de ani, scheletul şi dentiţia oamenilor au cunoscut o evoluţie rapidă, înregistrându-se însă şi alte răspunsuri genetice la diferite regimuri alimentare sau la diferite maladii'', au mai adăgat ei. Migraţiile populaţiilor de Homo sapiens în medii noi din Europa şi Asia după părăsirea Africii, au dus la apariţia unor caracterisitici adaptative precum ar fi albirea sau depigmentarea pielii pentru a putea face posibilă absorbţia luminii solare în zonele nordice, asigurându-se astfel realizarea sintezei vitaminei D, absolut necesară pentru întărirea sistemului osos. /Rompres/
''Suntem nişte oameni foarte diferiţi din punct de vedere genetic de cei care trăiau în urmă cu 5.000 de ani spre exemplu, la fel cum aceştia din urmă erau extrem de diferiţi genetic faţă de neanderthalieni'', a explicat John Hawks, antropolog de la Universitatea Wisconsin-Madison şi unul dintre autorii acestui studiu. Aceste concluzii sunt bazate pe analiza datelor provenind de la Proiectul Genomului Internaţional. O echipă de oameni de ştiinţă a examinat informaţia ADN provenită de la 270 de oameni aparţinând a patru grupuri etnice diferite pentru a observa felul în care variaţiile genetice sau polimorfismele nucleotidice, au evoluat în timp. Contrar aparenţelor, ritmul evoluţiei rasei umane nu a încetinit deloc odată cu apariţia omului modern.
''Creşterea rapidă a populaţiei este asociată cu schimbări culturale şi ecologice majore, fapt ce generează noi posibile adaptări'', susţin autorii studiului. ''Astfel în ultimii 10.000 de ani, scheletul şi dentiţia oamenilor au cunoscut o evoluţie rapidă, înregistrându-se însă şi alte răspunsuri genetice la diferite regimuri alimentare sau la diferite maladii'', au mai adăgat ei. Migraţiile populaţiilor de Homo sapiens în medii noi din Europa şi Asia după părăsirea Africii, au dus la apariţia unor caracterisitici adaptative precum ar fi albirea sau depigmentarea pielii pentru a putea face posibilă absorbţia luminii solare în zonele nordice, asigurându-se astfel realizarea sintezei vitaminei D, absolut necesară pentru întărirea sistemului osos. /Rompres/
