Puţine proteine, multă verdeaţă,
foarte puţin alcool şi sex deloc (cel puţin oficial). Secretul pentru a ajunge
sănătoşi şi lucizi la vârsta de 90 de ani rezidă în stilul de viaţă al
călugărilor de pe Muntele Athos, fortăreaţa sfântă aflată pe înălţimile
Peninsulei Calcidice, din Grecia, unul din ultimele locuri din lume unde
femeilor şi oricărei fiinţe de gen feminin le este interzis accesul, deşi se vorbeşte destul de mult despre
drepturile omului şi emancipare. Vestea bună, cel puţin pentru cine vrea să
trăiască 90 de ani şi nu se descurajează în faţa sacrificiilor, vine de la un
studiu elaborat de Universităţile din Atena şi Salonic, între anii 1994 şi
2006. Este vorba de un studiu epidemiologic, foarte minuţios, efectuat în
rândul călugărilor care populează cele douăzeci de mănăstiri ortodoxe ale
Entităţii teocratice independente, entitate a cărei autonomie faţă de puterea
imperială a Bizanţului a fost garantată în anul 971 de către Giovanni Tzimisce
şi nu a fost pusă niciodată în discuţie, nici măcar de otomani.
Datele sunt cât se poate de clare: în 12 ani, dintre cei 1.500 de călugări de pe Muntele Athos numai 11 au suferit de cancer la prostată. Incidenţa tumorilor la plămâni şi la vezică este egală cu zero. Haris Aidonopoulos, urolog la Spitalul Universităţii din Salonic, subliniază că ''secretul nu rezidă numai în regimul mediteranean, contează şi felul în care se mănâncă, adică în stil vechi: mese frugale şi la intervale regulate de timp''. Călugării duc şi o viaţă activă, ei se deplasează pe jos, pe străduţe abrupte sau folosesc cel mult un autobuz (cele care fac legătura între mănăstiri). Regimul alimentar prevede peşte numai duminica, paste făinoase, fructe, verdeaţă şi legume (din grădinile de zarzavat ale mănăstirilor) zilnic, vin roşu de patru ori pe săptămână, seara, iar carne deloc. Laptele şi brânzeturile sunt eliminate din această dietă, fiindcă în Entitatea teocratică este interzisă intrarea în mănăstire nu numai a femeilor, dar şi a animalelor de sex feminin (singurele excepţii fiind pisicile şi găinile).
Ritmul de viaţă se desfăşoară după reguli severe. Călugării se trezesc foarte devreme pentru rugăciune. Masa principală este servită la ora 11,00, iar cina în jurul orei 17,00. Fiecare masă durează nu mai mult de 15 minute, în timp ce un călugăr citeşte Scripturile: când mănânci, nu poţi fi atent la rugăciune... ªi turiştii trebuie să mănânce la masă cu călugării, şi să respecte aceleaşi reguli. La Muntele Athos sosesc aproximativ 30.000 de vizitatori pe an. Pentru a avea acces, este nevoie de un permis special de şedere, ca o măsură de derogare de la normele Schengen ale Uniunii Europene: o binecuvântare, fiindcă altminteri mănăstirile ar fi fost deja ”tocate” de turismul de masă. Potrivit cercetătorilor, printre cauzele rezistenţei călugărilor la tumori trebuie incluse ritmul lent şi caracterul repetitiv al gesturilor cotidiane care anulează stresul, munca manuală în grădini care îi menţine în formă şi lipsa de poluare. Cât despre sex, cercetătorii nu emit nici o părere, deşi subliniază că toate regulile religioase din lume predică abstinenţa sau cel puţin moderarea. /Rompres/
Datele sunt cât se poate de clare: în 12 ani, dintre cei 1.500 de călugări de pe Muntele Athos numai 11 au suferit de cancer la prostată. Incidenţa tumorilor la plămâni şi la vezică este egală cu zero. Haris Aidonopoulos, urolog la Spitalul Universităţii din Salonic, subliniază că ''secretul nu rezidă numai în regimul mediteranean, contează şi felul în care se mănâncă, adică în stil vechi: mese frugale şi la intervale regulate de timp''. Călugării duc şi o viaţă activă, ei se deplasează pe jos, pe străduţe abrupte sau folosesc cel mult un autobuz (cele care fac legătura între mănăstiri). Regimul alimentar prevede peşte numai duminica, paste făinoase, fructe, verdeaţă şi legume (din grădinile de zarzavat ale mănăstirilor) zilnic, vin roşu de patru ori pe săptămână, seara, iar carne deloc. Laptele şi brânzeturile sunt eliminate din această dietă, fiindcă în Entitatea teocratică este interzisă intrarea în mănăstire nu numai a femeilor, dar şi a animalelor de sex feminin (singurele excepţii fiind pisicile şi găinile).
Ritmul de viaţă se desfăşoară după reguli severe. Călugării se trezesc foarte devreme pentru rugăciune. Masa principală este servită la ora 11,00, iar cina în jurul orei 17,00. Fiecare masă durează nu mai mult de 15 minute, în timp ce un călugăr citeşte Scripturile: când mănânci, nu poţi fi atent la rugăciune... ªi turiştii trebuie să mănânce la masă cu călugării, şi să respecte aceleaşi reguli. La Muntele Athos sosesc aproximativ 30.000 de vizitatori pe an. Pentru a avea acces, este nevoie de un permis special de şedere, ca o măsură de derogare de la normele Schengen ale Uniunii Europene: o binecuvântare, fiindcă altminteri mănăstirile ar fi fost deja ”tocate” de turismul de masă. Potrivit cercetătorilor, printre cauzele rezistenţei călugărilor la tumori trebuie incluse ritmul lent şi caracterul repetitiv al gesturilor cotidiane care anulează stresul, munca manuală în grădini care îi menţine în formă şi lipsa de poluare. Cât despre sex, cercetătorii nu emit nici o părere, deşi subliniază că toate regulile religioase din lume predică abstinenţa sau cel puţin moderarea. /Rompres/
