Băiat sau fată? Aceasta este de
obicei prima întrebare pe care o pune o femeie după ce a adus pe lume un copil.
În mod remarcabil, răspunsul variază în funcţie de locul unde trăieşte mama. În
ţările bogate, şansele de a avea un băiat sunt cu 5 la sută mai mari decât în
ţările sărace. La fel de remarcabil este şi faptul că, în ultima vreme, cifrele
au început să scadă. Au fost avansate unele teorii pentru a explica
aceste observaţii. Unii susţin că fumatul joacă un rol, alţii că alimentaţia
este importantă. Niciuna dintre aceste teorii nu este susţinută de dovezi aduse
de studii ample. O nouă cercetare indică un alt factor: stresul.
Oricât de straniu ar părea, atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au făcut lumină asupra acestei enigme. Studii care au analizat sexul bebeluşilor concepuţi la New York, în cursul săptămânii în care au avut loc atentatele, au constatat o scădere a ratei băieţilor în comparaţie cu fetele. Acest lucru confirmă studii anterioare, care au arătat o schimbare similară la femeile care au rămas gravide în timpul unor inundaţii, cutremure sau în vreme de război. Mai mult, un studiu realizat în urmă cu opt ani de către cercetători din cadrul Universităţii Aarhus, din Danemarca, a scos la iveală faptul că femeile care s-au confruntat cu decesul unui copil sau al soţului ca urmare a unei afecţiuni fatale (precum infarctul), în jurul perioadei în care au conceput copilul, au şanse mult mai mari să dea naştere unei fete decât unui băiat. Toate aceste rezultate puse cap la cap sugerează că stresul acut la o femeie în perioada conceperii orientează proporţia sexului spre fete. Cu toate acestea, Carsten Obel, cercetător la Aarhus, care nu s-a implicat în studiul anterior, s-a întrebat dacă acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care suferă de stres cronic. Într-o cercetare publicată în Human Development, el demonstrează că este valabil.
Dr Obel a folosit o serie de date culese în perioada 1989 şi 1992. În acea perioadă, 8.719 de femei gravide au fost solicitate să completeze un chestionar în care erau întrebate, printre altele, şi despre nivelul lor de stres. Dr Obel a constatat că, cu cât mai stresată era o mamă, cu atât avea mai puţine şanse de a face un băiat. Numai 47 la sută dintre copiii născuţi de femeile care se aflau la nivelul maxim de stres au fost băieţi, comparativ cu 52 la sută în cazul femeilor care se aflau la nivelul cel mai scăzut de stres. Dr Obel este de părere că o cauză imediată este aceea că e mai probabil ca fătul băiat să fie expus avortului ca reacţie la stres, decât atunci când fătul este fată, mai ales în primele luni. Cu toate acestea, este dificil de demonstrat acest lucru. Mai interesantă, totuşi, este cauza ultimă, pentru că el crede că ar putea ţine mai de grabă de adaptare decât de patologic. Aceasta pentru că există şanse ca o fiică ajunsă la maturitate să găsească un soţ şi să aibă astfel mai târziu nepoţi. Un fiu este altceva. Este posibil ca fiii sănătoşi şi robuşti să aibă mulţi nepoţi, de la mai multe femei - aşa cum s-a întâmplat în societăţile care trăiau din vânat, când a avut loc o mare parte din evoluţia umană. Cei slabi sunt marginalizaţi sau chiar omorâţi în competiţia masculină. Dacă stresul unei mame afectează în mod nefavorabil dezvoltarea fătului ei (şi este foarte posibil să se întâmple aşa), atunci a avorta selectiv băieţi, mai degrabă decât a pierde timp şi resurse pentru a-i aduce pe lume la termen, ar avea sens din punct de vedere evoluţionist. Acest lucru ar explica, în schimb, de ce femeile din ţările bogate, despre care se presupune că suferă mai puţin de foame şi boli, sunt mult mai predispuse să aducă pe lume băieţi. Că această probabilitate scade, sugerează că viaţa femeilor bogate poate fi mai stresantă decât în trecut. /Rompres/
Oricât de straniu ar părea, atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 au făcut lumină asupra acestei enigme. Studii care au analizat sexul bebeluşilor concepuţi la New York, în cursul săptămânii în care au avut loc atentatele, au constatat o scădere a ratei băieţilor în comparaţie cu fetele. Acest lucru confirmă studii anterioare, care au arătat o schimbare similară la femeile care au rămas gravide în timpul unor inundaţii, cutremure sau în vreme de război. Mai mult, un studiu realizat în urmă cu opt ani de către cercetători din cadrul Universităţii Aarhus, din Danemarca, a scos la iveală faptul că femeile care s-au confruntat cu decesul unui copil sau al soţului ca urmare a unei afecţiuni fatale (precum infarctul), în jurul perioadei în care au conceput copilul, au şanse mult mai mari să dea naştere unei fete decât unui băiat. Toate aceste rezultate puse cap la cap sugerează că stresul acut la o femeie în perioada conceperii orientează proporţia sexului spre fete. Cu toate acestea, Carsten Obel, cercetător la Aarhus, care nu s-a implicat în studiul anterior, s-a întrebat dacă acelaşi lucru este valabil şi în cazul celor care suferă de stres cronic. Într-o cercetare publicată în Human Development, el demonstrează că este valabil.
Dr Obel a folosit o serie de date culese în perioada 1989 şi 1992. În acea perioadă, 8.719 de femei gravide au fost solicitate să completeze un chestionar în care erau întrebate, printre altele, şi despre nivelul lor de stres. Dr Obel a constatat că, cu cât mai stresată era o mamă, cu atât avea mai puţine şanse de a face un băiat. Numai 47 la sută dintre copiii născuţi de femeile care se aflau la nivelul maxim de stres au fost băieţi, comparativ cu 52 la sută în cazul femeilor care se aflau la nivelul cel mai scăzut de stres. Dr Obel este de părere că o cauză imediată este aceea că e mai probabil ca fătul băiat să fie expus avortului ca reacţie la stres, decât atunci când fătul este fată, mai ales în primele luni. Cu toate acestea, este dificil de demonstrat acest lucru. Mai interesantă, totuşi, este cauza ultimă, pentru că el crede că ar putea ţine mai de grabă de adaptare decât de patologic. Aceasta pentru că există şanse ca o fiică ajunsă la maturitate să găsească un soţ şi să aibă astfel mai târziu nepoţi. Un fiu este altceva. Este posibil ca fiii sănătoşi şi robuşti să aibă mulţi nepoţi, de la mai multe femei - aşa cum s-a întâmplat în societăţile care trăiau din vânat, când a avut loc o mare parte din evoluţia umană. Cei slabi sunt marginalizaţi sau chiar omorâţi în competiţia masculină. Dacă stresul unei mame afectează în mod nefavorabil dezvoltarea fătului ei (şi este foarte posibil să se întâmple aşa), atunci a avorta selectiv băieţi, mai degrabă decât a pierde timp şi resurse pentru a-i aduce pe lume la termen, ar avea sens din punct de vedere evoluţionist. Acest lucru ar explica, în schimb, de ce femeile din ţările bogate, despre care se presupune că suferă mai puţin de foame şi boli, sunt mult mai predispuse să aducă pe lume băieţi. Că această probabilitate scade, sugerează că viaţa femeilor bogate poate fi mai stresantă decât în trecut. /Rompres/
