În Programul antifumat 247 de
persoane au primit tratament medicamentos în urma consultaţiei şi a evaluării
indicaţiei şi contraindicaţiilor, dar şi a propriei dorinţe, a declarat
coordonatorul programului, dr. Magda Ciobanu. Programul pentru stoparea
fumatului a debutat în Bucureşti, în 24 august, şi se derulează, începând cu 22
octombrie, şi în Alexandria, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Lugoj, Oradea, Slobozia,
Târgu Mureş şi Timişoara. Până la 1 noiembrie, în 6 din cele 16 centre se
programaseră 831 de persoane doritoare de a renunţa la consumul de tutun,
dintre care 380 au fost deja consultate. ªi asta în condiţiile în care în
România se estimează că ar fi 5 milioane de fumători.
Dr. Magda Ciobanu a menţionat că unele persoane au avut contraindicaţii - de exemplu, o boală psihică, fiind trimise la medicul psihiatru curant. Alte persoane nu au avut indicaţie pentru tratamentul medicamentos - de exemplu, adolescenţii şi tinerii cu o dependenţă de nicotină joasă, dar cu o dependenţă psiho-comportamentală ridicată, care au fost îndrumaţi către psiholog. În fine, alţii au dorit să încerce întâi singuri. La centrul din Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” s-au prezentat 157 de pacienţi, procentul bărbaţilor fiind mai mare - 57%. Studiile internaţionale confirmă faptul că bărbaţii încearcă (şi reuşesc) să abandoneze tutunul într-un procent mai mare decât femeile. Media de vârstă a celor care s-au prezentat pentru consultaţie a fost de 49 de ani. Cel mai în vârstă pacient are 75 de ani iar cel mai tânăr are 18 ani. Motivul cel mai frecvent invocat pentru a renunţa la fumat a fost sănătatea - fie există deja o boală, fie persoana este preocupată să nu se îmbolnăvească. Dr. Ciobanu a remarcat că pentru aproximativ 12% dintre pacienţi motivul principal pentru a renunţa la tutun este cel financiar: „cheltuiesc prea mult pentru ţigări”. Majoritatea (53%) pacienţilor au avut o dependenţă înaltă de nicotină.
În urma consultaţiei, 69% din pacienţi (108 persoane) au primit tratament medicamentos, urmând să revină din două în două săptămâni pentru control şi pentru o nouă „doză” de medicament. La a doua vizită s-au prezentat aproximativ 46% dintre cei care au primit tratament medicamentos (49 de pacienţi), toţi renunţând la fumat şi continuând tratamentul, a subliniat dr. Magda Ciobanu. Persoanele care nu s-au prezentat la a doua vizită au început să fie contactate telefonic şi astfel s-a constatat că unele au renunţat la ţigări şi, simţindu-se bine, au întrerupt tratamentul din proprie iniţiativă. Dr. Ciobanu a spus că se aştepta ca rata de succes să fie, la sfârşitul programului, semnificativ mai mare.
Pentru a creşte eficienţa programului, a precizat coordonatorul acestuia, este necesară o mai bună informare a populaţiei cu privire la rolul medicaţiei şi la indicaţiile şi contraindicaţiile acesteia, astfel încât să se evite „consultaţiile din curiozitate” sau „consultaţiile forţate” (în special în cazul adolescenţilor), dar şi oferirea iluziei că poţi abandona fumatul „doar cu o pastilă”. Tratamentul medicamentos este util persoanelor cu dependenţă de nicotină mediu-înaltă, pentru a le reduce simptomele de sevraj, însă aspectele comportamentale ale fumatului nu pot fi combătute fără dorinţa şi implicarea activă a fumătorului. Psihologul însă îl poate ajuta pe acesta să depăşească mai uşor problemele de natură psihologică induse de absenţa gestului de a fuma, a explicat dr. Ciobanu.
Programul desfăşurat în Capitală şi în celelalte zece oraşe se adresează persoanelor care fumează şi care doresc cu adevărat să renunţe la tutun. El constă în acordarea unei consultaţii de către un medic pregătit special în domeniu, în urma căreia se stabileşte conduita de urmat: tratament medicamentos, consiliere psihologică (la unul din psihologii din program) sau pacientul încearcă să renunţe singur, folosind informaţiile pe care le-a primit. Consultaţia şi tratamentul medicamentos sunt gratuite, fiind finanţate, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice nr. 570/ 2007, din veniturile proprii ale MSP (taxa pentru sănătate instituită asupra produselor din tutun). /Rompres/
Dr. Magda Ciobanu a menţionat că unele persoane au avut contraindicaţii - de exemplu, o boală psihică, fiind trimise la medicul psihiatru curant. Alte persoane nu au avut indicaţie pentru tratamentul medicamentos - de exemplu, adolescenţii şi tinerii cu o dependenţă de nicotină joasă, dar cu o dependenţă psiho-comportamentală ridicată, care au fost îndrumaţi către psiholog. În fine, alţii au dorit să încerce întâi singuri. La centrul din Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” s-au prezentat 157 de pacienţi, procentul bărbaţilor fiind mai mare - 57%. Studiile internaţionale confirmă faptul că bărbaţii încearcă (şi reuşesc) să abandoneze tutunul într-un procent mai mare decât femeile. Media de vârstă a celor care s-au prezentat pentru consultaţie a fost de 49 de ani. Cel mai în vârstă pacient are 75 de ani iar cel mai tânăr are 18 ani. Motivul cel mai frecvent invocat pentru a renunţa la fumat a fost sănătatea - fie există deja o boală, fie persoana este preocupată să nu se îmbolnăvească. Dr. Ciobanu a remarcat că pentru aproximativ 12% dintre pacienţi motivul principal pentru a renunţa la tutun este cel financiar: „cheltuiesc prea mult pentru ţigări”. Majoritatea (53%) pacienţilor au avut o dependenţă înaltă de nicotină.
În urma consultaţiei, 69% din pacienţi (108 persoane) au primit tratament medicamentos, urmând să revină din două în două săptămâni pentru control şi pentru o nouă „doză” de medicament. La a doua vizită s-au prezentat aproximativ 46% dintre cei care au primit tratament medicamentos (49 de pacienţi), toţi renunţând la fumat şi continuând tratamentul, a subliniat dr. Magda Ciobanu. Persoanele care nu s-au prezentat la a doua vizită au început să fie contactate telefonic şi astfel s-a constatat că unele au renunţat la ţigări şi, simţindu-se bine, au întrerupt tratamentul din proprie iniţiativă. Dr. Ciobanu a spus că se aştepta ca rata de succes să fie, la sfârşitul programului, semnificativ mai mare.
Pentru a creşte eficienţa programului, a precizat coordonatorul acestuia, este necesară o mai bună informare a populaţiei cu privire la rolul medicaţiei şi la indicaţiile şi contraindicaţiile acesteia, astfel încât să se evite „consultaţiile din curiozitate” sau „consultaţiile forţate” (în special în cazul adolescenţilor), dar şi oferirea iluziei că poţi abandona fumatul „doar cu o pastilă”. Tratamentul medicamentos este util persoanelor cu dependenţă de nicotină mediu-înaltă, pentru a le reduce simptomele de sevraj, însă aspectele comportamentale ale fumatului nu pot fi combătute fără dorinţa şi implicarea activă a fumătorului. Psihologul însă îl poate ajuta pe acesta să depăşească mai uşor problemele de natură psihologică induse de absenţa gestului de a fuma, a explicat dr. Ciobanu.
Programul desfăşurat în Capitală şi în celelalte zece oraşe se adresează persoanelor care fumează şi care doresc cu adevărat să renunţe la tutun. El constă în acordarea unei consultaţii de către un medic pregătit special în domeniu, în urma căreia se stabileşte conduita de urmat: tratament medicamentos, consiliere psihologică (la unul din psihologii din program) sau pacientul încearcă să renunţe singur, folosind informaţiile pe care le-a primit. Consultaţia şi tratamentul medicamentos sunt gratuite, fiind finanţate, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii Publice nr. 570/ 2007, din veniturile proprii ale MSP (taxa pentru sănătate instituită asupra produselor din tutun). /Rompres/
