Grijile legate de vârsta a treia
variază de la ţară la ţară, susţin rezultatele unui nou studiu. Astfel, în faţa
îmbătrânirii germanii se tem cel mai mult că-şi vor pierde memoria şi ascuţimea
minţii, iar olandezii se tem că se vor îngrăşa, în timp ce tailandezii se tem
că-şi vor pierde acuitatea vizuală. Americanii se tem că odată ce vor ajunge la
vârsta senectuţii îşi vor pierde energia şi vor ajunge o povară pentru cei din jur, dar
sunt îngrijoraţi şi de faptul că îşi vor pierde memoria şi se vor îngrăşa. Prin
contrast, egiptenii privesc cu speranţă anii bătrâneţii, relativ puţini dintre
egipteni susţinând că se tem de bătrâneţe. În Suedia, Spania şi Japonia
populaţia este de asemenea foarte temătoare cu privire la îmbătrânire, deşi
condiţiile sociale şi medicale din aceste societăţi le-ar permite să fie cel
puţin mai liniştiţi. În Belgia mulţi dintre cei intervievaţi în acest studiu
şi-au exprimat îngrijorarea că la vârsta bătrâneţii nu-şi vor mai putea stăpâni
organsimul, iar brazilienii s-au declarat mai preocupaţi de faptul că-şi vor
pierde apetitul sexual şi le vor cădea dinţii. În India cea mai mare grijă cu
privire la bătrâneţe este legată de pierderea părului sau de albire.
Aceste rezultate au fost înregistrate în urma unui studiu internaţional realizat de GfK Roper Consulting în scopul identificării diferenţelor culturale în perceperea bătrâneţii. "Este fascinant de urmărit care sunt diferenţele culturale în felul în care oamenii din diferite părţi ale lumii se raportează la bătrâneţe'' a comentat Michael Gusmano, director al proiectului World Cities al Centrului Internaţional pentru Longevitate (International Longevity Center), care compară problemele vârstei a treia în metropole precum New York, Londra, Paris şi Tokyo. Aceste rezultate ''ilustrează nevoia de a înţelege contextul instituţional şi cultural al îmbătrânirii''. În mod surprinzător, aşteptările oamenilor în faţa bătrâneţii nu sunt relaţionate cu starea economică şi cu dezvoltarea sistemului medical din statele din care provin. Spre exemplu, cetăţeni ai unor naţiuni bogate, cu sisteme medicale performante şi care dispun de importante resurse financiare, nu sunt imuni la grijile privind problemele vârstei a treia, a mai comentat el./Rompres/
Aceste rezultate au fost înregistrate în urma unui studiu internaţional realizat de GfK Roper Consulting în scopul identificării diferenţelor culturale în perceperea bătrâneţii. "Este fascinant de urmărit care sunt diferenţele culturale în felul în care oamenii din diferite părţi ale lumii se raportează la bătrâneţe'' a comentat Michael Gusmano, director al proiectului World Cities al Centrului Internaţional pentru Longevitate (International Longevity Center), care compară problemele vârstei a treia în metropole precum New York, Londra, Paris şi Tokyo. Aceste rezultate ''ilustrează nevoia de a înţelege contextul instituţional şi cultural al îmbătrânirii''. În mod surprinzător, aşteptările oamenilor în faţa bătrâneţii nu sunt relaţionate cu starea economică şi cu dezvoltarea sistemului medical din statele din care provin. Spre exemplu, cetăţeni ai unor naţiuni bogate, cu sisteme medicale performante şi care dispun de importante resurse financiare, nu sunt imuni la grijile privind problemele vârstei a treia, a mai comentat el./Rompres/
