Controversatul om de ştiinţă
american Craig Venter a anunţat că este aproape de a crea prima formă de viaţă
artificială, despre care speră că va fi un posibil remediu pentru boli şi pentru
încălzirea globală. Venter a declarat pentru cotidianul britanic The Guardian
că a construit un cromozom sintetic, folosind substanţe chimice obţinute în
laborator, şi că va face oficială descoperirea sa în doar câteva săptămâni. Descoperirea, pe care Venter speră să o poată folosi pentru a
dezvolta noi surse de energie menite să combată efectele schimbărilor
climaterice, ”ar fi un foarte important pas filosofic în istoria speciei
umane”, a declarat el pentru The Guardian.
Cu toate acestea, perspectiva creării unei forme de viaţă artificială este cât se poate de controversată, urmând să stârnească numeroase dezbateri legate de etica şi de consecinţele unui asemenea progres al ştiinţei. Pat Mooney, directorul organizaţiei pentru bioetică ETC Group, a comentat că Venter creează ”un şasiu” pe care poate fi construit aproape orice. ”Ar putea fi baza unei contribuţii pentru umanitate, precum noi medicamente, sau ar putea constitui o ameninţare pentru umanitate, precum armele biologice”, a precizat Mooney.
Cromozomul creat de Venter şi de echipa sa se numeşte Mycoplasma laboratorium şi, în ultima etapă a procesului de creare, va fi transplantat într-o celulă vie al cărei control ar trebui să îl preia, devenind efectiv o nouă formă de viaţă. Organismul unicelular, care a fost numit ”Synthia” de către ETC, este condus de un cromozom cu doar 381 de gene - limita necesară pentru susţinerea vieţii bacteriei, astfel încât aceasta să se poată hrăni şi reproduce. /Rompres/
Cu toate acestea, perspectiva creării unei forme de viaţă artificială este cât se poate de controversată, urmând să stârnească numeroase dezbateri legate de etica şi de consecinţele unui asemenea progres al ştiinţei. Pat Mooney, directorul organizaţiei pentru bioetică ETC Group, a comentat că Venter creează ”un şasiu” pe care poate fi construit aproape orice. ”Ar putea fi baza unei contribuţii pentru umanitate, precum noi medicamente, sau ar putea constitui o ameninţare pentru umanitate, precum armele biologice”, a precizat Mooney.
Cromozomul creat de Venter şi de echipa sa se numeşte Mycoplasma laboratorium şi, în ultima etapă a procesului de creare, va fi transplantat într-o celulă vie al cărei control ar trebui să îl preia, devenind efectiv o nouă formă de viaţă. Organismul unicelular, care a fost numit ”Synthia” de către ETC, este condus de un cromozom cu doar 381 de gene - limita necesară pentru susţinerea vieţii bacteriei, astfel încât aceasta să se poată hrăni şi reproduce. /Rompres/
