Persoanele care suferă frecvent de
stres sau de depresii sunt mai predispuse să aibă pierderi de memorie decât
oamenii mai degajaţi şi care încearcă să-şi facă mai puţine griji, relevă un
studiu al Universităţii Rush din Chicago publicat de revista Neurology. Studiul
susţine că persoanele predispuse la emoţii negative - nelinişte sau chiar furie
- au o probabilitate cu 40% mai mare să sufere de ”deteriorare cognitivă
uşoară” (MCI, potrivit siglei în limba engleză), stare de tranziţie între
îmbătrânirea normală şi demenţa uşoară care, în unele cazuri, este asociată
maladiei Alzheimer.
Societatea împotriva maladiei Alzheimer menţionează la rândul său că între 10 şi 15% dintre persoanele afectate de MCI ajung să sufere de Alzheimer. ”Există multe deosebiri în felul în care oamenii fac faţă stresului şi altor emoţii negative, dar aceste reacţii tind să fie constante pe parcursul întregii vieţi adulte. Aceste descoperiri sugerează că, de-a lungul vieţii, stresul cronic afectează zona creierului care controlează răspunsul organismului; din nefericire, această parte a creierului reglează şi memoria”, a explicat într-un comunicat Robert Wilson, autor principal al studiului.
Robert Wilson şi ceilalţi cercetători de la Universitatea Rush din Chicago au analizat rezultatele a două studii efectuate pe parcursul a 12 ani pe 1.256 de persoane care nu dădeau semne să sufere de MCI, dar, în acest interval de timp, 482 de indivizi au ajuns să dezvolte aceste simptome. Pentru a le măsura nivelul emoţional, participanţilor la studiu li s-a cerut să menţioneze cu care dintre următoarele afirmaţii se identifică cel mai bine în viaţa de zi cu zi: 'Nu sunt genul de persoană care să se îngrijoreze pentru orice', 'sunt tensionat şi nervos în dese rânduri' sau 'mă enervez adesea de felul în care mă tratează oamenii'.
Nu se ştie cu certitudine de ce oamenii predispuşi să sufere de stress sunt mai vulnerabili la MCI şi la demenţă. Dar studiile pe animale au demonstrat că viaţa în condiţii de stress poate provoca schimbări la nivelul creierului care să afecteze capacitatea cognitivă şi memoria. Mai mult, studiile pe animale sugerează că există modalităţi de reducere a efectelor stresante asupra creierului, cum ar fi exerciţiile fizice şi administrarea de antidepresive. Totuşi, deocamdată nu se ştie dacă aceste constatări sunt sau nu valabile şi în cazul oamenilor. În opinia lui Wilson, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege felul în care stările cronice de stress afectează creierul uman. /Rompres/
Societatea împotriva maladiei Alzheimer menţionează la rândul său că între 10 şi 15% dintre persoanele afectate de MCI ajung să sufere de Alzheimer. ”Există multe deosebiri în felul în care oamenii fac faţă stresului şi altor emoţii negative, dar aceste reacţii tind să fie constante pe parcursul întregii vieţi adulte. Aceste descoperiri sugerează că, de-a lungul vieţii, stresul cronic afectează zona creierului care controlează răspunsul organismului; din nefericire, această parte a creierului reglează şi memoria”, a explicat într-un comunicat Robert Wilson, autor principal al studiului.
Robert Wilson şi ceilalţi cercetători de la Universitatea Rush din Chicago au analizat rezultatele a două studii efectuate pe parcursul a 12 ani pe 1.256 de persoane care nu dădeau semne să sufere de MCI, dar, în acest interval de timp, 482 de indivizi au ajuns să dezvolte aceste simptome. Pentru a le măsura nivelul emoţional, participanţilor la studiu li s-a cerut să menţioneze cu care dintre următoarele afirmaţii se identifică cel mai bine în viaţa de zi cu zi: 'Nu sunt genul de persoană care să se îngrijoreze pentru orice', 'sunt tensionat şi nervos în dese rânduri' sau 'mă enervez adesea de felul în care mă tratează oamenii'.
Nu se ştie cu certitudine de ce oamenii predispuşi să sufere de stress sunt mai vulnerabili la MCI şi la demenţă. Dar studiile pe animale au demonstrat că viaţa în condiţii de stress poate provoca schimbări la nivelul creierului care să afecteze capacitatea cognitivă şi memoria. Mai mult, studiile pe animale sugerează că există modalităţi de reducere a efectelor stresante asupra creierului, cum ar fi exerciţiile fizice şi administrarea de antidepresive. Totuşi, deocamdată nu se ştie dacă aceste constatări sunt sau nu valabile şi în cazul oamenilor. În opinia lui Wilson, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege felul în care stările cronice de stress afectează creierul uman. /Rompres/
