Peste 150 de medici pneumologi şi ORL-işti,
împreună cu peste 50 de asistente medicale, au participat, în perioada 7-9
iunie, la cea de-a doua Conferinţă Naţională de Somnologie, având ca temă
"Sindromul de Apnee în Somn (SAS) şi bolile asociate. Diagnostic şi
tratament", transmite corespondentul Rompres. Somnologia este o supraspecializare medicală care
se ocupă cu tulburările de respiraţie apărute în timpul somnului, mai frecvente
la ''marii sforăitori'', boală corelată cu alte patologii.
Cei care sunt afectaţi de SAS au un somn agitat, neodihnitor, cu întreruperi ale respiraţiei, sforăit zgomotos şi cu treziri frecvente. Din această cauză, ei sunt extrem de obosiţi şi somnolenţi, în perioada de activitate, din timpul zilei, fapt ce determină de multe ori adormirea la volan sau la locul de muncă. Din această cauză se ajunge la accidente rutiere, de muncă ori casnice. Apneea în somn netratată duce, însă, şi la variaţii ale tensiunii arteriale, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.
Printre oaspeţii de marcă la simpozionul de la Oradea s-au numărat Conf. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, şi Prof. Dr. Martin Konermann, din Germania, alături de reprezentanţi din domeniile medico-sanitar şi universitar. Potrivit Dr.-lui Mihălţan, conferinţa are ca scop găsirea unor strategii, astfel încât această supraspecializare să fie practicată de cât mai mulţi medici şi în cât mai multe locuri. "Totodată, dorim să găsim o cale de a determina Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să ne acorde sprijinul în decontarea serviciilor aplicate în laboratoarele de somnografie, deoarece, în lipsa ajutorului lor, se ajunge la o amputare a tuturor eforturilor noastre", a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
În ţările occidentale, după cum a reliefat Dr. Konermann, somnologia ocupă un loc bine definit, problemele legate de SAS fiind tratate cu maximă seriozitate, având în vedere că în multe regiuni s-a constatat că peste 20% din accidentele rutiere au fost cauzate de adormirea la volan.
Practicienii somnologiei se luptă, potrivit participanţilor la simpozion, şi cu inerţia unor medici specialişti, care ar trebui să-i îndrume pe cei care au astfel de probleme spre laboratoarele special create. ªi asta pentru că în acest domeniu interferează pneumologia, ORL-ul, cardiologia, medicina internă şi psihiatria. Cercetările arată că 50% dintre pacienţi se prezintă la medic în stări foarte grave, îndemnaţi, în cele mai multe cazuri, de ORL-işti.
Afecţiunile somnului au repercusiuni sociale importante. Multe persoane sunt pe cale de a-şi pierde locul de muncă, deoarece din cauza somnului neodihnitor din timpul nopţii, peste zi sunt foarte obosiţi şi nu sunt eficienţi. Dr. Mihălţan a dorit să sublinieze că în România nu există o statistică a accidentelor rutiere cauzate de adormirea la volan. "În Finlanda, bunăoară, toţi şoferii de tir sunt verificaţi permanent şi au un dosar în care sunt trecute aceste examinări. Aceasta pentru că ei trebuie să fie foarte atenţi în trafic, iar cei care suferă de acest sindrom pun în pericol circulaţia", a precizat Dr. Mihălţan.
Cât priveşte reticenţa românilor faţă de laboratoarele de somnografie, Dr. Mihălţan consideră că, deocamdată, acestora le este frică atât de firele la care trebuie să fie conectaţi o noapte întreagă, cât şi de masca pe care vor trebui să o poarte, pentru a se trata.
Începând de luni, la Spitalul de Pneumoftiziologie din Oradea va funcţiona un laborator de somnologie, al şaptelea din ţară, inaugurat cu ocazia conferinţei, unde vor putea fi trataţi cei care suferă de Sindromul de Apnee în Somn (SAS).
Cei care sunt afectaţi de SAS au un somn agitat, neodihnitor, cu întreruperi ale respiraţiei, sforăit zgomotos şi cu treziri frecvente. Din această cauză, ei sunt extrem de obosiţi şi somnolenţi, în perioada de activitate, din timpul zilei, fapt ce determină de multe ori adormirea la volan sau la locul de muncă. Din această cauză se ajunge la accidente rutiere, de muncă ori casnice. Apneea în somn netratată duce, însă, şi la variaţii ale tensiunii arteriale, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.
Printre oaspeţii de marcă la simpozionul de la Oradea s-au numărat Conf. Dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, şi Prof. Dr. Martin Konermann, din Germania, alături de reprezentanţi din domeniile medico-sanitar şi universitar. Potrivit Dr.-lui Mihălţan, conferinţa are ca scop găsirea unor strategii, astfel încât această supraspecializare să fie practicată de cât mai mulţi medici şi în cât mai multe locuri. "Totodată, dorim să găsim o cale de a determina Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să ne acorde sprijinul în decontarea serviciilor aplicate în laboratoarele de somnografie, deoarece, în lipsa ajutorului lor, se ajunge la o amputare a tuturor eforturilor noastre", a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
În ţările occidentale, după cum a reliefat Dr. Konermann, somnologia ocupă un loc bine definit, problemele legate de SAS fiind tratate cu maximă seriozitate, având în vedere că în multe regiuni s-a constatat că peste 20% din accidentele rutiere au fost cauzate de adormirea la volan.
Practicienii somnologiei se luptă, potrivit participanţilor la simpozion, şi cu inerţia unor medici specialişti, care ar trebui să-i îndrume pe cei care au astfel de probleme spre laboratoarele special create. ªi asta pentru că în acest domeniu interferează pneumologia, ORL-ul, cardiologia, medicina internă şi psihiatria. Cercetările arată că 50% dintre pacienţi se prezintă la medic în stări foarte grave, îndemnaţi, în cele mai multe cazuri, de ORL-işti.
Afecţiunile somnului au repercusiuni sociale importante. Multe persoane sunt pe cale de a-şi pierde locul de muncă, deoarece din cauza somnului neodihnitor din timpul nopţii, peste zi sunt foarte obosiţi şi nu sunt eficienţi. Dr. Mihălţan a dorit să sublinieze că în România nu există o statistică a accidentelor rutiere cauzate de adormirea la volan. "În Finlanda, bunăoară, toţi şoferii de tir sunt verificaţi permanent şi au un dosar în care sunt trecute aceste examinări. Aceasta pentru că ei trebuie să fie foarte atenţi în trafic, iar cei care suferă de acest sindrom pun în pericol circulaţia", a precizat Dr. Mihălţan.
Cât priveşte reticenţa românilor faţă de laboratoarele de somnografie, Dr. Mihălţan consideră că, deocamdată, acestora le este frică atât de firele la care trebuie să fie conectaţi o noapte întreagă, cât şi de masca pe care vor trebui să o poarte, pentru a se trata.
Începând de luni, la Spitalul de Pneumoftiziologie din Oradea va funcţiona un laborator de somnologie, al şaptelea din ţară, inaugurat cu ocazia conferinţei, unde vor putea fi trataţi cei care suferă de Sindromul de Apnee în Somn (SAS).
