Chimioterapia administrată în doză mare, urmată
de transplantul unor celule hematopoetice autologe pare să fie eficientă la
pacienţii care suferă de celiachie refractară cu celule T aberante, susţin
rezultatele unui studiu pilot mic apărut în numărul din 1 martrie al revistei Blood. Celiachia refractară cu celule T
aberante de obicei nu răspunde la nici una dintre posibilităţile terapeutice cunoscute şi este asociată cu un risc crescut de
tranziţie în limfom cu celule T asociat cu enteropatie. Dr. Abdulbaqi Al-toma şi
colegii săi de la VU University Medical Center din Amsterdam au investigat
fezabilitatea, siguranţa şi eficacitatea chimioterapiei în doze mari urmată de transplantarea
celulelor stem hematopoetice autologe la şapte pacienţi afectaţi de celiachia refractară
cu celule T aberante.
Pacienţii, cu vârsta medie de 52,5 ani în momentul procedurii, au fost urmăriţi pe o perioadă medie de 15,5 luni (7-30 de luni).
Nu s-a înregistrat nici un deces asociat transplantului, iar toxicitatea legată de procedură a fost relativ redusă. La o lună după tratament s-a înregistrat o îmbunătăţire clinică impresionantă la toţi pacienţii, cu normalizarea frecvenţei scaunelor, dispariţia durerilor abdominale şi îmbunătăţirea markerilor biologici, relatează autorii.
Examenul histopatologic a evidenţiat o regenerare semnificativă şi dispariţia eroziunilor şi a ulceraţiilor după transplant, iar procentajul celulelor T aberante a scăzut de la 63% (la începutul studiului) la 38% (la lunile 3-4 după procedură). Numărul celulelor T aberante a scăzut în continuare la pacientul care a beneficiat prima dată de transplantul de celule stem hematopoetice (până la 3%), iar ameliorarea histopatologică s-a menţinut timp de 2 ani după procedură. Totuşi, unul dintre bolnavi nu a prezentat nici o îmbunătăţire semnificativă a numărului celulelor T aberante, a histologiei sau a celulelor CD8 pozitive şi a decedat la 8 luni după transplant.
„Cu toate că rezultatele pe termen scurt sunt promiţătoare la aceşti pacienţi, urmărirea clinică în prezent este prea scurtă pentru stabilierea unor concluzii despre eficacitate”, subliniază autorii.
„Sunt necesare mai multe trialuri pilot cu grupuri mai mari de pacienţi şi o urmărire pe un termen mai lung pentru a confirma eficacitatea acestei terapii.”
Blood 2007;109:2243-2249.
Pacienţii, cu vârsta medie de 52,5 ani în momentul procedurii, au fost urmăriţi pe o perioadă medie de 15,5 luni (7-30 de luni).
Nu s-a înregistrat nici un deces asociat transplantului, iar toxicitatea legată de procedură a fost relativ redusă. La o lună după tratament s-a înregistrat o îmbunătăţire clinică impresionantă la toţi pacienţii, cu normalizarea frecvenţei scaunelor, dispariţia durerilor abdominale şi îmbunătăţirea markerilor biologici, relatează autorii.
Examenul histopatologic a evidenţiat o regenerare semnificativă şi dispariţia eroziunilor şi a ulceraţiilor după transplant, iar procentajul celulelor T aberante a scăzut de la 63% (la începutul studiului) la 38% (la lunile 3-4 după procedură). Numărul celulelor T aberante a scăzut în continuare la pacientul care a beneficiat prima dată de transplantul de celule stem hematopoetice (până la 3%), iar ameliorarea histopatologică s-a menţinut timp de 2 ani după procedură. Totuşi, unul dintre bolnavi nu a prezentat nici o îmbunătăţire semnificativă a numărului celulelor T aberante, a histologiei sau a celulelor CD8 pozitive şi a decedat la 8 luni după transplant.
„Cu toate că rezultatele pe termen scurt sunt promiţătoare la aceşti pacienţi, urmărirea clinică în prezent este prea scurtă pentru stabilierea unor concluzii despre eficacitate”, subliniază autorii.
„Sunt necesare mai multe trialuri pilot cu grupuri mai mari de pacienţi şi o urmărire pe un termen mai lung pentru a confirma eficacitatea acestei terapii.”
Blood 2007;109:2243-2249.
