Într-o perioadă de 9 luni după naştere există un
risc cardiac mai crescut la femeile cu sindrom QT prelungit, în particular la
cele cu genotip LQT2, susţine un studiu recent. Conform rezultatelor, folosirea
betablocantelor reduce riscul apariţiei evenimentelor cardiace în această
perioadă. În numărul din 13 martie al revistei Journal of the American College of Cardiology, cercetătorii notează că datele se referă numai la femeile cu
sindrom QT prelungit – o condiţie moştenită caracterizată de prelungirea repolarizării
ventriculare şi de o evoluţie clinică variabilă.
Dr. Rahul Seth de la University of Rochester din New York, împreună cu o echipă internaţională, a studiat evoluţia clinică a acestei entităţi clinice la 391 de femei de-a lungul perioadei lor fertile.
Faţă de perioada înaintea concepţiei, primele 9 luni din perioada postpartum au fost asociate cu o creştere de 2,7 ori a riscului de probleme cardiace şi cu o creştere de 4,1 ori a riscului de evenimente ameninţătoare de viaţă.
„După această perioadă tranzitorie, riscul a scăzut la valoarea iniţială”, notează cercetătorii.
Conform autorilor, perioada gestaţiei a fost asociată cu o reducere a riscului evenimentelor cardiace (hazard ratio 0,28).
Analiza genetică efectuată la 153 dintre paciente a evidenţiat că şansa evenimentelor cardiace a fost mult mai mare la femeile cu genotip LQT2 decât la cele cu genotip LQT1 sau LQT3.
În cursul celor 9 luni postpartum, riscul problemelor cardiace a scăzut în mod semnificativ la femeile care au primit tratament cu betablocante (hazard ratio 0,34), notează cercetătorii.
Echipa doctorului Seth recomandă administrarea betablocantelor la femeile cu sindrom QT prelungit, rezultatele lor confirmând beneficiile acestei terapii mai ales în primele 9 luni ale perioadei postpartum, şi predominant la femeile cu genotip LQT2.
J Am Coll Cardiol 2007;49:1092-1098.
Dr. Rahul Seth de la University of Rochester din New York, împreună cu o echipă internaţională, a studiat evoluţia clinică a acestei entităţi clinice la 391 de femei de-a lungul perioadei lor fertile.
Faţă de perioada înaintea concepţiei, primele 9 luni din perioada postpartum au fost asociate cu o creştere de 2,7 ori a riscului de probleme cardiace şi cu o creştere de 4,1 ori a riscului de evenimente ameninţătoare de viaţă.
„După această perioadă tranzitorie, riscul a scăzut la valoarea iniţială”, notează cercetătorii.
Conform autorilor, perioada gestaţiei a fost asociată cu o reducere a riscului evenimentelor cardiace (hazard ratio 0,28).
Analiza genetică efectuată la 153 dintre paciente a evidenţiat că şansa evenimentelor cardiace a fost mult mai mare la femeile cu genotip LQT2 decât la cele cu genotip LQT1 sau LQT3.
În cursul celor 9 luni postpartum, riscul problemelor cardiace a scăzut în mod semnificativ la femeile care au primit tratament cu betablocante (hazard ratio 0,34), notează cercetătorii.
Echipa doctorului Seth recomandă administrarea betablocantelor la femeile cu sindrom QT prelungit, rezultatele lor confirmând beneficiile acestei terapii mai ales în primele 9 luni ale perioadei postpartum, şi predominant la femeile cu genotip LQT2.
J Am Coll Cardiol 2007;49:1092-1098.
