Achalazia rezolvată prin miotomie chirurgicală necesită mai puţine tratamente suplimentare faţă de dilataţia pneumatică, susţine un studiu populaţional longitudinal efectuat în Canada. Tratamentul cel mai efcient al achalaziei – o condiţie patologică caracterizată de absenţa peristaltismului şi incapacitatea de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul înghiţirii – este reprezentat de miotomia Heller şi dilataţia pneumatică al sfincterului amintit, apare în articolul publicat în JAMA de medicii Steven R. Lopushinsky şi David R. Urbach de la Universitatea din Toronto.
Cu toate că mulţi gastroenterologi optează pentru dilataţia pneumatică ca şi terapie de primă intenţie, puţinele studii care au evaluat cele două metode sunt mici şi în general sunt limitate la un singur centru medical. Până în momentul de faţă nu a fost efectuat nici un studiu populaţional care să compare cele două metode în practica clinică zilnică.
Cei doi cercetători au urmărit rezultatele după cele două tipuri de intervenţii prin analiza bazelor de date ale unor centre medicale din Ontario, pe o perioadă cuprinsă între 1991 şi 2002. Cei 1461 de subiecţi incluşi în studiu au avut o vârstă de peste 18 de ani şi au fost urmăriţi în medie timp de 5 ani. Consecinţa principală urmărită a fost reprezentată de necesitatea unei intervenţii ulterioare (dilataţie pneumatică, miotomie sau rezecţia esofagului).
A 36,8-a parte (%) a celor 1181 de pacienţi care au fost trataţi prin dilataţie pneumatică au avut nevoie de reintervenţie în primul an postprocedură iar 56,2% în timpul celor cinci ani de urmărire. Cifrele corespunzătoare în cazul miotomiei chirurgicale (aplicată la 280 de bolnavi) sunt 16,4%, respectiv 36,8%.
După ajustare în funcţie de vârstă, sex, comorbidităţi şi stare financiară, cercetătorii au constatat că dilataţia pneumatică necesită semnificativ mai multe reintervenţii faţă de miotomia chirurgicală (hazard ratio 2.37, p < 0.001).
Astfel ei recomandă trialuri randomizate pentru aprecierea eficienţei celor două metode în ceea ce priveşte simptomatologia achalaziei, funcţia esofagului şi calitatea de viaţă.
Dar până atunci, „persoanele care suferă de achalazie trebuie informaţi despre eficienţa pe termen lung a dilataţiei pneumatice respectiv a miotomiei chirurgicale în practica clinică zilnică”, au subliniat cei doi medici în articolul prezentat de Reuters Health. De asemenea, ei sfătuiesc pacienţii, precum şi medicii să ia în considerare riscurile ambelor proceduri, abilităţile lor de a ameliora simptomatologia, riscul refluxului gastroesofagian, precum şi costurile mai ridicate care se asociază cu spitalizarea mai îndelungată în cazul intervenţiei chirurgicale.
