O analiză efectuată pe un număr de aproape 16000
de bărbaţi din Oslo, Norvegia a demonstrat că prezenţa a cel puţin doi
componenţi ai sindromului metabolic creşte riscul apariţiei cancerului de
prostată. Cu cât sunt prezenţi mai mulţi componenţi, cu atât riscul neoplaziei
devine mai mare, apare în articolul prezentat de Reuters Health. Rezultatele studiului derulat într-o perioadă de 27 de ani au fost
publicate în numărul din 15 octombrie al revistei American Journal of Epidemiology.
Conducătorul studiului, dr. L. Lund Haheim de la Norwegian Knowledge Center for Health Services, şi colegii săi notează că studiul a fost iniţiat din cauza creşterii incidenţei cancerului de prostată şi, de asemenea, a greutăţii medii la bărbaţii de vârstă mijlocie pe teritoriul Norvegiei. Totodată, unele cercetări au evidenţiat o asociere între IGF-1 (insulin-like growth factor-1) şi neoplazia de prostată.
Cercetătorii au analizat datele de la 15933 de bărbaţi fără cancer de prostată sau diabet în momentul intrării în studiu. Analizele statistice au demonstrat că vârsta, indicele masei corporale şi munca sedentară sunt factori de risc independenţi pentru cancerul de prostată.
Dintr-o combinaţie a numai doi factori ai sindromului metabolic a rezultat un risc relativ de 1,23 pentru cancerul de prostată, iar dacă au fost prezenţi trei componenţi ai sindromului metabolic, acest risc relativ s-a ridicat la 1,56.
Rezultatele confirmă „o asociere între rezistenţa la insulină şi incidenţa cancerului de prostată”, apare în publicaţia cercetătorilor.
Am J Epidem 2006;164:769-774.
Conducătorul studiului, dr. L. Lund Haheim de la Norwegian Knowledge Center for Health Services, şi colegii săi notează că studiul a fost iniţiat din cauza creşterii incidenţei cancerului de prostată şi, de asemenea, a greutăţii medii la bărbaţii de vârstă mijlocie pe teritoriul Norvegiei. Totodată, unele cercetări au evidenţiat o asociere între IGF-1 (insulin-like growth factor-1) şi neoplazia de prostată.
Cercetătorii au analizat datele de la 15933 de bărbaţi fără cancer de prostată sau diabet în momentul intrării în studiu. Analizele statistice au demonstrat că vârsta, indicele masei corporale şi munca sedentară sunt factori de risc independenţi pentru cancerul de prostată.
Dintr-o combinaţie a numai doi factori ai sindromului metabolic a rezultat un risc relativ de 1,23 pentru cancerul de prostată, iar dacă au fost prezenţi trei componenţi ai sindromului metabolic, acest risc relativ s-a ridicat la 1,56.
Rezultatele confirmă „o asociere între rezistenţa la insulină şi incidenţa cancerului de prostată”, apare în publicaţia cercetătorilor.
Am J Epidem 2006;164:769-774.
