Cancerul reprezintă una dintre cele mai mari
probleme de sănătate ale Europei şi ale întregii lumi. Potrivit Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS), în statele mai slab dezvoltate, numărul cazurilor
de cancer va creşte de două ori până în anul 2020, a declarat dr. Dana
Stănculeanu de la Institutul Oncologic Bucureşti, cu prilejul work-shop-ului
desfăşurat pentru ziarişti la Poiana Braşov. Anual sunt
diagnosticate zece milioane de noi cazuri de cancer dintre care aproape două
milioane în Europa, această maladie cauzând un sfert din decesele înregistrate
pe continentul european. 7,5 milioane de oameni au murit de cancer în 2005.
Cancerul mamar reprezintă o cincime din totalul îmbolnăvirilor de cancer la femei, în fiecare an înregistrându-se în lume un milion de noi cazuri şi o rată a mortalităţii de 410.000.
Potrivit estimărilor Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, în România există în jur de 400.000 de bolnavi de cancer, această cifră crescând rapid. Un român din şapte este diagnosticat cu cancer iar peste 75% sunt diagnosticaţi, din păcate, în stadii tardive, susţin specialiştii.
Cancerul de sân este situat pe locul întâi ca şi afectare la noi în ţară la femei. Potrivit doctoriţei Dana Stănculeanu de la Institutul Oncologic Bucureşti, 30% din totalul afecţiunilor maligne ale femeilor reprezintă această formă de cancer.
Cancerul mamar se află în creştere în Europa de Vest incidenţa fiind de 67,4% la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa de Est este de 36 la suta de mii de locuitori, a subliniat dr. Dana Stănculeanu. O problemă cu care specialiştii se confruntă este aceea a prezentării tardive a pacientelor la medic. Cel mai afectat segment de populaţie are vârsta cuprinsă între 45-55 de ani. Riscul de cancer mamar se poate stabili pentru fiecare femeie în parte cu ajutorul metodelor de screening.
În ceea ce priveşte Institutul Oncologic Bucureşti, în 2002 s-au înregistrat 1.634 de cazuri noi cu cancer de sân. Din păcate, stadiile la care aceste persoane se prezintă sunt cele de 3 şi 4, deci stadii grave.
Factorii de risc care duc la apariţia acestei forme de cancer ar fi vârsta, istoria familiară de cancer mamar, cancer de sân în antecedentele personale, expunerea crescută la extrogeni, lipsa naşterilor, sarcina după 30 de ani, dieta şi stilul de viaţă, respectiv obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul, expunerea la radiaţii înainte de 40 de ani dar şi leziuni anterioare benigne sau premaligne, a subliniat dr. Stănculeanu cu prilejul work-shop-ului.
Pentru depistarea precoce a bolii, un rol important îl are screeningul. Acesta se face persoanelor aparent sănătoase. Pentru screening este important ca femeile să se autopalpeze, să meargă la controlul medical periodic şi să-şi facă mamografie. Este foarte importantă depistarea precoce pentru că tratamentul în stadii incipiente dă rezultate net superioare din punct de vedere al supravieţuirii, morbidităţii şi costuri faţă de tratamentul stadiilor avansate, a accentuat dr. Stănculeanu.
Recomandarea examenului mamografic se face după vârsta de 40 de ani, unul la trei-patru ani. Prin mamografii se reduce mortalitatea cu 25-30% la femeile de 50 de ani şi 18% la femeile de 40 de ani. Aceasta previne apariţia metastazelor prin diagnostic şi tratament precoce. Mamografia anuală este recomandată cu cinci ani înainte de vârsta celei mai tinere rude care a fost diagnosticată cu cancer de sân, riscul familial fiind crescut.
Stadializare: În ceea ce priveşte determinarea apariţiei cancerului de sân, la început este vorba de determinarea celor mai mici tumori de sub doi centrimetri, stadiul doi este subdivizată în 2a şi 2b în funcţie de staţiunea ganglionară afectată, stadiul trei are şi el mai multe faze, 3a, 3b, cel mai grav dă uşoare metastaze ganglionare, şi stadiul patru este perioada în care apar metastazele la distanţă şi este tardiv pentru un tratament ţintit. În această situaţie se fac tratamente paleative. În ceea ce priveşte factorii de prognostic, în privinţa cancerului de sân trebuie avut în vedere numărul de ganglioni limfatici invadaţi, dimensiunea tumorii, invazia vasculară şi limfatică, tipul tumorii, gradul de diferenţiere, receptorii de estrogeni, progesteron şi prezenţa receptorilor HER2.
În ceea ce priveşte supravieţuirea în cancerul de sân, la cinci ani aceasta este în funcţie de numărul ganglionilor limfatici axilari invadaţi, dar şi de amplificarea receptorilor HER2 care apar la 25-35% din pacientele cu cancer de sân. În cazul în care apar aceşti receptori, există o scădere semnificativă a supravieţuirii la cinci ani, şi supravieţuirea este redusă atât pentru pacientele cu ganglioni limfatici pozitivi cât şi cu cei cu ganglioni limfatici negativi.
Este dificil de realizat un program de scădere a incidenţei neoplasmului mamar, majoritatea factorilor de risc nu sunt modificabili, a explicat dr. Stănculeanu, accentuând asupra faptului că programele de screening şi consiliere pot duce la scăderea riscului unei astfel de cancer.
În prezent, cancerul se comportă ca o boală cronică, fiind tratată timp îndelungat. În România 6.000 de femei anual sunt diagnosticate cu cancer mamar, după 40 de ani proporţia aceasta reprezentând 80%.
În ceea ce priveşte tratamentul, diagnosticarea se stabileşte prin examen clinic, teste imagistice şi examen histopatologic. Examenele de biologie tumorală sunt indispensabile pentru alegerea unei terapii ţintite. O astfel de terapie este reprezentată de Herceptin şi se face ţintit pe tumoară, a menţionat dr. Dana Stănculeanu. Acest medicament ţinteşte formaţiunile tumorale cu receptorii HER2 pozitivi şi este un tratament asigurat şi în România din 2002. Rezultatele fiind importante, scade riscul de recădere cu această formă de cancer cu 50% şi riscul de deces - cu 34%. Este eficient ca şi cost/eficienţă, reduce recăderile şi decesul în stadii incipiente ale bolii.
În ceea ce priveşte testarea HER2, dr. Dana Stănculeanu a precizat că toate pacientele cu cancer de sân invaziv incipient trebuie să facă testarea HER2 precoce. Aceasta are valoare pentru stabilirea conduitei terapeutice.
La noi, această determinare se face la Institutul "Victor Babeş", Institutul Oncologic Bucureşti, Institutul de la Cluj, Târgu Mureş, Spitalul Judeţean, Spitalul Judeţean Cluj-Napoca, Spitalul Judeţean Timişoara, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov şi Spitalul Judeţean din Craiova.
În condiţiile în care pacienta a fost deja operată, testul se face din blocul de parafină în care este păstrată o parte din tumoara scoasă. Acest bloc de parafină se găseşte la secţia de anatomo-patologie a spitalului unde s-a efectuat operaţia, fiind dreptul fiecărei paciente să solicite acest bloc de parafină pentru a i se face o astfel de determinare. Determinarea se face gratuit şi este suportată de către compania Hoffman-La Roche, întrucât este foarte scumpă.
Între alte terapii moderne care au apărut, de menţionat este Xeloda pentru cancerul de sân şi de colon. Este o terapie ţintită bună mai ales în fazele incipiente, se poate administra şi la monoterapie dar şi asociat, îmbunătăţind foarte mult calitatea vieţii pacienţilor. (Rompres)
Cancerul mamar reprezintă o cincime din totalul îmbolnăvirilor de cancer la femei, în fiecare an înregistrându-se în lume un milion de noi cazuri şi o rată a mortalităţii de 410.000.
Potrivit estimărilor Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, în România există în jur de 400.000 de bolnavi de cancer, această cifră crescând rapid. Un român din şapte este diagnosticat cu cancer iar peste 75% sunt diagnosticaţi, din păcate, în stadii tardive, susţin specialiştii.
Cancerul de sân este situat pe locul întâi ca şi afectare la noi în ţară la femei. Potrivit doctoriţei Dana Stănculeanu de la Institutul Oncologic Bucureşti, 30% din totalul afecţiunilor maligne ale femeilor reprezintă această formă de cancer.
Cancerul mamar se află în creştere în Europa de Vest incidenţa fiind de 67,4% la suta de mii de locuitori în timp ce în Europa de Est este de 36 la suta de mii de locuitori, a subliniat dr. Dana Stănculeanu. O problemă cu care specialiştii se confruntă este aceea a prezentării tardive a pacientelor la medic. Cel mai afectat segment de populaţie are vârsta cuprinsă între 45-55 de ani. Riscul de cancer mamar se poate stabili pentru fiecare femeie în parte cu ajutorul metodelor de screening.
În ceea ce priveşte Institutul Oncologic Bucureşti, în 2002 s-au înregistrat 1.634 de cazuri noi cu cancer de sân. Din păcate, stadiile la care aceste persoane se prezintă sunt cele de 3 şi 4, deci stadii grave.
Factorii de risc care duc la apariţia acestei forme de cancer ar fi vârsta, istoria familiară de cancer mamar, cancer de sân în antecedentele personale, expunerea crescută la extrogeni, lipsa naşterilor, sarcina după 30 de ani, dieta şi stilul de viaţă, respectiv obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul, expunerea la radiaţii înainte de 40 de ani dar şi leziuni anterioare benigne sau premaligne, a subliniat dr. Stănculeanu cu prilejul work-shop-ului.
Pentru depistarea precoce a bolii, un rol important îl are screeningul. Acesta se face persoanelor aparent sănătoase. Pentru screening este important ca femeile să se autopalpeze, să meargă la controlul medical periodic şi să-şi facă mamografie. Este foarte importantă depistarea precoce pentru că tratamentul în stadii incipiente dă rezultate net superioare din punct de vedere al supravieţuirii, morbidităţii şi costuri faţă de tratamentul stadiilor avansate, a accentuat dr. Stănculeanu.
Recomandarea examenului mamografic se face după vârsta de 40 de ani, unul la trei-patru ani. Prin mamografii se reduce mortalitatea cu 25-30% la femeile de 50 de ani şi 18% la femeile de 40 de ani. Aceasta previne apariţia metastazelor prin diagnostic şi tratament precoce. Mamografia anuală este recomandată cu cinci ani înainte de vârsta celei mai tinere rude care a fost diagnosticată cu cancer de sân, riscul familial fiind crescut.
Stadializare: În ceea ce priveşte determinarea apariţiei cancerului de sân, la început este vorba de determinarea celor mai mici tumori de sub doi centrimetri, stadiul doi este subdivizată în 2a şi 2b în funcţie de staţiunea ganglionară afectată, stadiul trei are şi el mai multe faze, 3a, 3b, cel mai grav dă uşoare metastaze ganglionare, şi stadiul patru este perioada în care apar metastazele la distanţă şi este tardiv pentru un tratament ţintit. În această situaţie se fac tratamente paleative. În ceea ce priveşte factorii de prognostic, în privinţa cancerului de sân trebuie avut în vedere numărul de ganglioni limfatici invadaţi, dimensiunea tumorii, invazia vasculară şi limfatică, tipul tumorii, gradul de diferenţiere, receptorii de estrogeni, progesteron şi prezenţa receptorilor HER2.
În ceea ce priveşte supravieţuirea în cancerul de sân, la cinci ani aceasta este în funcţie de numărul ganglionilor limfatici axilari invadaţi, dar şi de amplificarea receptorilor HER2 care apar la 25-35% din pacientele cu cancer de sân. În cazul în care apar aceşti receptori, există o scădere semnificativă a supravieţuirii la cinci ani, şi supravieţuirea este redusă atât pentru pacientele cu ganglioni limfatici pozitivi cât şi cu cei cu ganglioni limfatici negativi.
Este dificil de realizat un program de scădere a incidenţei neoplasmului mamar, majoritatea factorilor de risc nu sunt modificabili, a explicat dr. Stănculeanu, accentuând asupra faptului că programele de screening şi consiliere pot duce la scăderea riscului unei astfel de cancer.
În prezent, cancerul se comportă ca o boală cronică, fiind tratată timp îndelungat. În România 6.000 de femei anual sunt diagnosticate cu cancer mamar, după 40 de ani proporţia aceasta reprezentând 80%.
În ceea ce priveşte tratamentul, diagnosticarea se stabileşte prin examen clinic, teste imagistice şi examen histopatologic. Examenele de biologie tumorală sunt indispensabile pentru alegerea unei terapii ţintite. O astfel de terapie este reprezentată de Herceptin şi se face ţintit pe tumoară, a menţionat dr. Dana Stănculeanu. Acest medicament ţinteşte formaţiunile tumorale cu receptorii HER2 pozitivi şi este un tratament asigurat şi în România din 2002. Rezultatele fiind importante, scade riscul de recădere cu această formă de cancer cu 50% şi riscul de deces - cu 34%. Este eficient ca şi cost/eficienţă, reduce recăderile şi decesul în stadii incipiente ale bolii.
În ceea ce priveşte testarea HER2, dr. Dana Stănculeanu a precizat că toate pacientele cu cancer de sân invaziv incipient trebuie să facă testarea HER2 precoce. Aceasta are valoare pentru stabilirea conduitei terapeutice.
La noi, această determinare se face la Institutul "Victor Babeş", Institutul Oncologic Bucureşti, Institutul de la Cluj, Târgu Mureş, Spitalul Judeţean, Spitalul Judeţean Cluj-Napoca, Spitalul Judeţean Timişoara, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara, Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov şi Spitalul Judeţean din Craiova.
În condiţiile în care pacienta a fost deja operată, testul se face din blocul de parafină în care este păstrată o parte din tumoara scoasă. Acest bloc de parafină se găseşte la secţia de anatomo-patologie a spitalului unde s-a efectuat operaţia, fiind dreptul fiecărei paciente să solicite acest bloc de parafină pentru a i se face o astfel de determinare. Determinarea se face gratuit şi este suportată de către compania Hoffman-La Roche, întrucât este foarte scumpă.
Între alte terapii moderne care au apărut, de menţionat este Xeloda pentru cancerul de sân şi de colon. Este o terapie ţintită bună mai ales în fazele incipiente, se poate administra şi la monoterapie dar şi asociat, îmbunătăţind foarte mult calitatea vieţii pacienţilor. (Rompres)
