Creşterea îngrijorătoare a cazurilor de Hepatită C în Europa Centrală şi de Est poate fi stopată prin fermul angajament al autorităţilor care să răspundă nevoilor grupurilor marginalizate, susţin experţii internaţionali, într-un nou document lansat cu ocazia Zilei Internaţionale de Sensibilizare asupra Hepatitelor - 1 octombrie. Prevenirea necorespunzătoare şi tratamentul inadecvat al Hepatitei C printre consumatorii de droguri injectabile şi deţinuţi (două dintre cele mai afectate grupuri de epidemia de Hepatita C) sunt realităţi ale noilor state din Uniunea Europeană, Rusiei şi altor ţări din Estul Europei. "Indiferenţa de astăzi ne va costa mii de vieţi şi milioane de dolari în viitor", a afirmat Simona Merkinaite de la Central and Eastern European Harm Reduction Network (CEEHRN), organizaţie ce a realizat o evaluare a situaţiei Hepatitei C în regiune şi care a organizat consultaţii la nivel internaţional pe această temă.
Documentul „Hepatita C în rândul Consumatorilor de droguri din Noile State ale UE şi din vecinătate: Recomandări pentru acţiune” (Hepatitis C among Drug Users in the New EU Member States and Neighborhood: Recommendations for Action) sumarizează realităţi ale epidemiei şi ale răspunsurilor guvernelor din regiune, cât şi evidenţe pentru acţiune, detaliind rolurile posibile ale autorităţilor, ofertanţilor de servicii, finanţatorilor, personalului penitenciarelor, activiştilor şi cercetătorilor. Este un document apărut după un proces de nouă luni de consultare ştiinţifică între medici, ofertanţi de servicii, cercetători, reprezentanţi ai diferitelor autorităţi naţionale şi grupuri de persoane afectate.
3% din populaţia globului este infectată cu virusul hepatitei C, care în multe cazuri duce la cancer hepatic sau alte forme de boală a ficatului. În unele părţi ale Europei Centrale şi de Est, Hepatita C atinge peste 90% din numărul consumatorilor de droguri injectabile şi al deţinuţilor. Hepatita C este chiar mai severă pentru persoanele care au co-infecţie cu HIV, fenomen des întâlnit în ţările Baltice, Rusia şi Ucraina, unde ratele ajung până la 70%. Cu toate acestea, acum programele de prevenţie lucrează cu 1 din 13 consumatori de droguri, ceea ce face dificilă prevenirea HIV şi mai ales prevenirea Hepatitei C, care se transmite de zece ori mai uşor decât HIV-ul. De obicei consumatorii de droguri nu au acces la tratament pentru Hepatita C, mai ales când mulţi experţi din ţările regiunii recomandă ca persoanele care consumă droguri să nu primească tratament. Deseori chiar şi cei care se află sub tratament de substituţie sunt refuzaţi ca să primească tratament penru această infecţie, deşi ghidurile pan-Europene dezvoltate în 2005 susţin clar că abuzul de droguri nu poate fi şi nu trebuie folosit ca şi criteriu de excludere din terapie.
"HIV/SIDA ne-a învăţat că numai leadershipul puternic de la nivel naţional şi internaţional se poate opune unei epidemii care nu recunoaşte graniţele. Astăzi, solicităm acţiune globală, imediată pentru a face faţă problemelor ridicate de Hepatita C" - a declarat Cynthia Benkhoucha, de la organizaţia non-guvernamentală AIDES din Franţa, ţară cu 300.000 de persoane infectate cu virusul hepatitei C.
România nu dispune de date oficiale privind numărul persoanelor infectate cu virusul hepatitei C. Cele mai recente informaţii pe acest subiect provin dintr-un studiu realizat în 2004 de Asociaţia română a pacienţilor cu boli hepatice, conform căruia în România trăiesc 2.000.000 de oameni infectaţi cu virusul hepatic B sau C. Procentul celor infectaţi cu virusul hepatitic C este de 6-7%, în creştere faţă de 1990 când acesta era de 3,9% , iar în rândul consumatorilor de droguri virusul este prezent la 80% dintre aceştia. (Rompres)
Documentul „Hepatita C în rândul Consumatorilor de droguri din Noile State ale UE şi din vecinătate: Recomandări pentru acţiune” (Hepatitis C among Drug Users in the New EU Member States and Neighborhood: Recommendations for Action) sumarizează realităţi ale epidemiei şi ale răspunsurilor guvernelor din regiune, cât şi evidenţe pentru acţiune, detaliind rolurile posibile ale autorităţilor, ofertanţilor de servicii, finanţatorilor, personalului penitenciarelor, activiştilor şi cercetătorilor. Este un document apărut după un proces de nouă luni de consultare ştiinţifică între medici, ofertanţi de servicii, cercetători, reprezentanţi ai diferitelor autorităţi naţionale şi grupuri de persoane afectate.
3% din populaţia globului este infectată cu virusul hepatitei C, care în multe cazuri duce la cancer hepatic sau alte forme de boală a ficatului. În unele părţi ale Europei Centrale şi de Est, Hepatita C atinge peste 90% din numărul consumatorilor de droguri injectabile şi al deţinuţilor. Hepatita C este chiar mai severă pentru persoanele care au co-infecţie cu HIV, fenomen des întâlnit în ţările Baltice, Rusia şi Ucraina, unde ratele ajung până la 70%. Cu toate acestea, acum programele de prevenţie lucrează cu 1 din 13 consumatori de droguri, ceea ce face dificilă prevenirea HIV şi mai ales prevenirea Hepatitei C, care se transmite de zece ori mai uşor decât HIV-ul. De obicei consumatorii de droguri nu au acces la tratament pentru Hepatita C, mai ales când mulţi experţi din ţările regiunii recomandă ca persoanele care consumă droguri să nu primească tratament. Deseori chiar şi cei care se află sub tratament de substituţie sunt refuzaţi ca să primească tratament penru această infecţie, deşi ghidurile pan-Europene dezvoltate în 2005 susţin clar că abuzul de droguri nu poate fi şi nu trebuie folosit ca şi criteriu de excludere din terapie.
"HIV/SIDA ne-a învăţat că numai leadershipul puternic de la nivel naţional şi internaţional se poate opune unei epidemii care nu recunoaşte graniţele. Astăzi, solicităm acţiune globală, imediată pentru a face faţă problemelor ridicate de Hepatita C" - a declarat Cynthia Benkhoucha, de la organizaţia non-guvernamentală AIDES din Franţa, ţară cu 300.000 de persoane infectate cu virusul hepatitei C.
România nu dispune de date oficiale privind numărul persoanelor infectate cu virusul hepatitei C. Cele mai recente informaţii pe acest subiect provin dintr-un studiu realizat în 2004 de Asociaţia română a pacienţilor cu boli hepatice, conform căruia în România trăiesc 2.000.000 de oameni infectaţi cu virusul hepatic B sau C. Procentul celor infectaţi cu virusul hepatitic C este de 6-7%, în creştere faţă de 1990 când acesta era de 3,9% , iar în rândul consumatorilor de droguri virusul este prezent la 80% dintre aceştia. (Rompres)
