Ea a declarat vineri, pentru ROMPRES, că acest
consiliu etic, a cărui înfiinţare este prevăzută de legea 95/2006, nu urmăreşte
depistarea cazurilor de malpraxis, care sunt sancţionate de către Colegiul
Medicilor sau Ordinul Asistenţilor Medicali, ci modul de adresare a
personalului medical către pacienţi şi respectarea drepturilor pacienţilor.
În
această categorie se pot înscrie atât situaţiile în care un cadru medical cere
atenţii băneşti, dar şi abaterile de conduită ale angajaţilor spitalului în
relaţia cu pacienţii.
În
astfel de situaţii persoanele lezate sau aparţinătorii lor vor putea sesiza
consiliul etic, care, la rândul lui, în funcţie de gravitatea situaţiei, poate
decide sancţionarea vinovaţilor prin avertismente, reduceri ale salariului sau
chiar desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
În
variantele în care va fi necesar (spre exemplu, în cazurile în care se cere
mită), consiliul etic va sesiza organele în drept.
Consiliul
etic va fi alcătuit din cinci membri, pentru o perioadă de trei ani, având
următoarea componenţă: medicul cu cel mai mare grad didactic (sau, după caz,
decanul de vârstă al medicilor din spital), un reprezentant al consiliului
local sau judeţean, directorul de îngrijiri (sau, după caz, asistenta şefă a
celei mai mari secţii), un reprezentant al Autorităţii de Sănătate Publică
Judeţeană şi un secretar, fără drept de vot.
Consiliul
etic se va întruni lunar, dar şi ori de câte ori va fi sesizat.
Reprezentanţii
MSP au organizat vineri o dezbatere publică pe tema acestui proiect de act
normativ, dar la discuţie nu a participat nici o asociaţie cu preocupări în
domeniu.
Textul a fost semnat luni de către ministrul sănătăţii publice, Eugen
Nicolăescu, fiind publicat ulterior în Monitorul Oficial.
