Fantoma comunismului a fost înlocuită în zilele
noastre de cea a obezităţii: în ţările
fostului lagăr socialist, cu paşi rapizi, se extinde epidemia kilogramelor în plus. La această concluzie au
ajuns oameni de ştiinţă de la Universitatea Saint-Louis (SUA), pe care o
detaliază în numărul din iunie a revistei European
Journal of Public Health. Până
la sfârşitul secolului al XX-lea, această epidemie care afectase Europa
Occidentală şi SUA nu se răspândise încă în Europa de Est: procentul obezilor în fostele republici
socialiste fluctua pe atunci între 10% şi 12% din populaţia adultă.
În prezent, multe ţări din Răsăritul Europei ajung din urmă liderii la obezitate, precum SUA (cu 30% de obezi din populaţie), cu circa 20 la sută de supraponderali. Cel mai trist lucru în toată această poveste este că în ultima vreme foarte mulţi copii suferă de obezitate.
Þara europeană cu cel mai mare număr de persoane supraponderale este considerată Grecia, unde din cauza obezităţii suferă peste 78 la sută dintre bărbaţi şi 74 la sută dintre femei. Grecia este urmată de Germania, Cehia şi Cipru.
În schimb, silueta cea mai de invidat o au italienii şi francezii, iar în Norvegia trăiesc cei mai puţini graşi, în jur de 9% pe ansamblul populaţiei.
Printre fostele republici socialiste lider la obezitate este Ungaria, cu 19 la sută din populaţie. Aceasta este urmată de Letonia şi Rusia, cu câte 18 la sută de graşi fiecare. La mică distanţă de ultimele două se află Lituania şi Estonia. Medicii sunt extrem de îngrijoraţi din cauză că cel mai des se îngraşă femeile, iar acestea sunt cele care într-o familie dau tonul regimului de viaţă şi deprinderilor alimentare. Dacă mama este grasă, cel mai probabil şi copiii vor fi nişte grăsani.
În cursul cercetărilor, savanţii americani au descoperit că adenoviruşii omului, care sunt de trei tipuri (Ad-5, Ad-36 şi Ad-37), consideraţi că ar sta originea răcelilor simple, sunt capabili să producă creşterea în kilograme a puilor de găină. De aici, oamenii de ştiinţă au tras concluzia că aceşti adenoviruşi ar putea fi responsabili şi de obezitatea la om. În orice caz, anticorpi Ad-36 se întâlnesc mai frecvent în sângele graşilor şi în rare cazuri în sângele persoanelor slabe.
Mecanismul exact al acestor adenoviruşi rămâne în continuare un mister. Dar, după cum au stabilit savanţii americani citaţi, aceştia contribuie la creşterea conţinutului de grăsimi în celule. Ei consideră că trebuie cercetat şi rolul altor adenoviruşi în evoluţia obezităţii la om şi animale şi atunci s-ar putea descoperi un medicament împotriva îngrăşării.
Secretul epidemiei de obezitate care se extinde în ritm alarmant pe glob este extrem de simplu: omul consumă mai puţină energie fizică decât strămoşii săi de acum o sută de ani. De multe ori, oamenii consumă mai multe calorii decât are nevoie organismul lor. Între timp, s-au înmulţit dovezile că reducerea caloriilor din alimentaţie menţin sănătatea şi garantează o viaţă lungă.
Speranţa de viaţă a şoarecilor care au fost hrăniţi în cadrul mai multor experimente cu alimente fără calorii a fost de 42% mai mare decât în cazul şoarecilor alimentaţi cu hrană normală.
Rezultate similare le-au dat şi experienţele efectuate pe maimuţe. Aceste observaţii au permis medicilor să creadă că reducerea cantităţii de hrană ar putea da rezultate pozitive şi în cazul oamenilor. Majoritatea specialiştilor consideră că reducerea porţiei cu zece la sută are un efect pozitiv asupra funcţionării organismului.
Medicii disociază între alimente un grup de produse extrem de periculoase pentru sănătatea umană.
1. Băuturile carbogazoase îndulcite. Acestea au fost create nu pentru a potoli setea, ci pentru aţâţarea ei, conţinând o concentraţie mare de zahăr: 1 pahar de cola conţine, de exemplu, cinci liguriţe cu zahăr, iar un litru de această băutură - 25 de linguriţe sau 125 de grame.
2. Chipsurile de cartofi. Sunt dăunătoare mai ales chipsurile preparate nu din cartof întreg, ci din piure. Acestea nu reprezintă decât un amestec de grăsime şi hidrat de carbon, plus potenţatori artificiali de gust. În această categorie, specialiştii includ şi cartofii pai.
3. Batoanele de ciocolată de tipul Mars, Snickers Twiks, Bounty etc. Nici acestea n-au fost create pentru potolirea foamei, ci pentru provocarea ei. Combinaţia dintre o cantitate mare de zahăr şi diverse adaosuri chimice dau ca rezultat o cantitate apreciabilă de calorii şi dorinţa de a mânca cât mai multe batoane de ciocolată.
4. Crenvurştii, polonezii, parizerul, pateurile de ficat şi alte produse cu grăsimi ascunse. Deşi la prima vedere par că nu ar fi deosebit de grase, în realitate conţin în exces slănină, grăsime de porc etc., în total 40% din produs. Aceste alimente nu sunt decât grăsimi mascate sub formă de carne cu ajutorul adaosurilor de gust.
5. Sortimentele de carne grasă, în special sub formă prăjită. (Rompres)
În prezent, multe ţări din Răsăritul Europei ajung din urmă liderii la obezitate, precum SUA (cu 30% de obezi din populaţie), cu circa 20 la sută de supraponderali. Cel mai trist lucru în toată această poveste este că în ultima vreme foarte mulţi copii suferă de obezitate.
Þara europeană cu cel mai mare număr de persoane supraponderale este considerată Grecia, unde din cauza obezităţii suferă peste 78 la sută dintre bărbaţi şi 74 la sută dintre femei. Grecia este urmată de Germania, Cehia şi Cipru.
În schimb, silueta cea mai de invidat o au italienii şi francezii, iar în Norvegia trăiesc cei mai puţini graşi, în jur de 9% pe ansamblul populaţiei.
Printre fostele republici socialiste lider la obezitate este Ungaria, cu 19 la sută din populaţie. Aceasta este urmată de Letonia şi Rusia, cu câte 18 la sută de graşi fiecare. La mică distanţă de ultimele două se află Lituania şi Estonia. Medicii sunt extrem de îngrijoraţi din cauză că cel mai des se îngraşă femeile, iar acestea sunt cele care într-o familie dau tonul regimului de viaţă şi deprinderilor alimentare. Dacă mama este grasă, cel mai probabil şi copiii vor fi nişte grăsani.
În cursul cercetărilor, savanţii americani au descoperit că adenoviruşii omului, care sunt de trei tipuri (Ad-5, Ad-36 şi Ad-37), consideraţi că ar sta originea răcelilor simple, sunt capabili să producă creşterea în kilograme a puilor de găină. De aici, oamenii de ştiinţă au tras concluzia că aceşti adenoviruşi ar putea fi responsabili şi de obezitatea la om. În orice caz, anticorpi Ad-36 se întâlnesc mai frecvent în sângele graşilor şi în rare cazuri în sângele persoanelor slabe.
Mecanismul exact al acestor adenoviruşi rămâne în continuare un mister. Dar, după cum au stabilit savanţii americani citaţi, aceştia contribuie la creşterea conţinutului de grăsimi în celule. Ei consideră că trebuie cercetat şi rolul altor adenoviruşi în evoluţia obezităţii la om şi animale şi atunci s-ar putea descoperi un medicament împotriva îngrăşării.
Secretul epidemiei de obezitate care se extinde în ritm alarmant pe glob este extrem de simplu: omul consumă mai puţină energie fizică decât strămoşii săi de acum o sută de ani. De multe ori, oamenii consumă mai multe calorii decât are nevoie organismul lor. Între timp, s-au înmulţit dovezile că reducerea caloriilor din alimentaţie menţin sănătatea şi garantează o viaţă lungă.
Speranţa de viaţă a şoarecilor care au fost hrăniţi în cadrul mai multor experimente cu alimente fără calorii a fost de 42% mai mare decât în cazul şoarecilor alimentaţi cu hrană normală.
Rezultate similare le-au dat şi experienţele efectuate pe maimuţe. Aceste observaţii au permis medicilor să creadă că reducerea cantităţii de hrană ar putea da rezultate pozitive şi în cazul oamenilor. Majoritatea specialiştilor consideră că reducerea porţiei cu zece la sută are un efect pozitiv asupra funcţionării organismului.
Medicii disociază între alimente un grup de produse extrem de periculoase pentru sănătatea umană.
1. Băuturile carbogazoase îndulcite. Acestea au fost create nu pentru a potoli setea, ci pentru aţâţarea ei, conţinând o concentraţie mare de zahăr: 1 pahar de cola conţine, de exemplu, cinci liguriţe cu zahăr, iar un litru de această băutură - 25 de linguriţe sau 125 de grame.
2. Chipsurile de cartofi. Sunt dăunătoare mai ales chipsurile preparate nu din cartof întreg, ci din piure. Acestea nu reprezintă decât un amestec de grăsime şi hidrat de carbon, plus potenţatori artificiali de gust. În această categorie, specialiştii includ şi cartofii pai.
3. Batoanele de ciocolată de tipul Mars, Snickers Twiks, Bounty etc. Nici acestea n-au fost create pentru potolirea foamei, ci pentru provocarea ei. Combinaţia dintre o cantitate mare de zahăr şi diverse adaosuri chimice dau ca rezultat o cantitate apreciabilă de calorii şi dorinţa de a mânca cât mai multe batoane de ciocolată.
4. Crenvurştii, polonezii, parizerul, pateurile de ficat şi alte produse cu grăsimi ascunse. Deşi la prima vedere par că nu ar fi deosebit de grase, în realitate conţin în exces slănină, grăsime de porc etc., în total 40% din produs. Aceste alimente nu sunt decât grăsimi mascate sub formă de carne cu ajutorul adaosurilor de gust.
5. Sortimentele de carne grasă, în special sub formă prăjită. (Rompres)
