Adormirea
la volan ar fi răspunzătoare de 20% din totalul accidentelor rutiere din ţările industrializate,
scrie Paul Benkimoun în cotidianul
francez Le Monde. Riscul unui accident este mai mare de 5,6 ori atunci
când se conduce în intervalul 2.00-5.00
dimineaţa, afirmă o anchetă anglo-saxonă. Cum nu se poate spera într-o
renunţare la conducerea auto pe timp de noapte, dezvoltarea unor contramăsuri
eficiente este primordială. Studii realizate pe simulatorul auto au arătat deja că o
pauză de somn şi cafeaua sunt eficiente în faţa scăderii atenţiei şi a
adormirii la volan. Potrivit unui studiu al oamenilor de ştiinţă francezi (Pierre
Philip, Jacques Taillard, Nicholas Moore, Sandrine Delord, Cédric Valtat,
Patricia Sagaspe şi Bernard Bioulac), publicat, marţi, 6 iunie, în revista
americană Annals of Internal Medicine sub titlul : The Effects of
Coffee and Napping on Nighttime Highway Driving, riscul de a face o eroare de
conducere a maşinii este de trei ori mai
mic sub efectul cafeinei ori al unui pui de somn.
Doctorul Pierre Philip de la Clinica Somnului din cadrul Centrului Spitalicesc Universitar (CHU) Pellegrin, din Bordeaux şi echipa sa de la Centrul Naţional de Cercetare ªtiinţifică (UMR CNRS 5543, condus de Prof. Bernard Bioulac, au evaluat impactul acestor contramăsuri în situaţie reală. Doisprezece voluntari, cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, au efectuat patru probe de şofat de 200 de kilometri. Mai întâi, un traseu de referinţă între orele 17.00 şi 18.30, apoi, trei episoade de conducere între orele 2.00 şi 3.30 dimineaţa: unul după ce s-a băut cafea decofeinizată (jucând rolul unui placebo), un al doilea, după o ceaşcă de cafea instant - adică 200 de miligrame de cafeină -, şi, în fine, un al treilea, după un somn de 30 de minute într-o maşină garată într-o parcare.
Moduri de acţiune diferite
După consumarea cafelei, 75% dintre conducătorii auto au avut, la probele nocturne, un comportament la volan similar celui pe care îl avuseseră la proba de şofat diurnă (maximum o depăşire a liniei albe de demarcaţie a sensurilor de mers). A fost, de asemenea, cazul a 66% dintre conducătorii care au dormit 30 de minute înainte de a se urca la volan. În schimb, doar 13% dintre conducătorii care consumaseră placebo-ul au avut o manieră de conducere normală, unii ajungând până la 17 depăşiri ale liniei albe în 90 de minute.
Cum poate fi explicată eficienţa superioară a cafeinei faţă de somn? Deosebirea ţine, probabil, de modul lor diferit de a acţiona. Dorinţa de a dormi în mijlocul nopţii rezultă dintr-o presiune aşa-numită "homeostatică", vizând contrabalansarea duratei de veghe, şi de o presiune cronobiologică legată de faptul că suntem treji în momentul în care ar trebui să dormim, amintesc dr. Philip şi colegii săi. Un pui de somn scade presiunea homeostatică, dar nu neapărat şi presiunea cronobiologică. Cofeina, care stimulează sistemul de veghe, acţionează asupra ambelor şi ar putea, astfel, permite o mai bună revenire la performanţe normale.
"Nu toată lumea este egală în faţa privării de somn şi în faţa contramăsurilor, precizează dr. Philip. Unii indivizi răspund bine la cofeină, iar alţii, la somn." Studiul echipei sale ar putea duce, în opinia sa, la recomandări individuale în privinţa asumării riscului reprezentat de şofatul pe timpul nopţii. Sunt deschise şi alte domenii de investigaţie în condiţii reale, în ceea ce priveşte cazurile conducătorilor auto care suferă de apnee în timpul somnului şi evaluarea efectelor nedorite ale medicamentelor, conchide ziarul parizian. (Rompres)
Doctorul Pierre Philip de la Clinica Somnului din cadrul Centrului Spitalicesc Universitar (CHU) Pellegrin, din Bordeaux şi echipa sa de la Centrul Naţional de Cercetare ªtiinţifică (UMR CNRS 5543, condus de Prof. Bernard Bioulac, au evaluat impactul acestor contramăsuri în situaţie reală. Doisprezece voluntari, cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, au efectuat patru probe de şofat de 200 de kilometri. Mai întâi, un traseu de referinţă între orele 17.00 şi 18.30, apoi, trei episoade de conducere între orele 2.00 şi 3.30 dimineaţa: unul după ce s-a băut cafea decofeinizată (jucând rolul unui placebo), un al doilea, după o ceaşcă de cafea instant - adică 200 de miligrame de cafeină -, şi, în fine, un al treilea, după un somn de 30 de minute într-o maşină garată într-o parcare.
Moduri de acţiune diferite
După consumarea cafelei, 75% dintre conducătorii auto au avut, la probele nocturne, un comportament la volan similar celui pe care îl avuseseră la proba de şofat diurnă (maximum o depăşire a liniei albe de demarcaţie a sensurilor de mers). A fost, de asemenea, cazul a 66% dintre conducătorii care au dormit 30 de minute înainte de a se urca la volan. În schimb, doar 13% dintre conducătorii care consumaseră placebo-ul au avut o manieră de conducere normală, unii ajungând până la 17 depăşiri ale liniei albe în 90 de minute.
Cum poate fi explicată eficienţa superioară a cafeinei faţă de somn? Deosebirea ţine, probabil, de modul lor diferit de a acţiona. Dorinţa de a dormi în mijlocul nopţii rezultă dintr-o presiune aşa-numită "homeostatică", vizând contrabalansarea duratei de veghe, şi de o presiune cronobiologică legată de faptul că suntem treji în momentul în care ar trebui să dormim, amintesc dr. Philip şi colegii săi. Un pui de somn scade presiunea homeostatică, dar nu neapărat şi presiunea cronobiologică. Cofeina, care stimulează sistemul de veghe, acţionează asupra ambelor şi ar putea, astfel, permite o mai bună revenire la performanţe normale.
"Nu toată lumea este egală în faţa privării de somn şi în faţa contramăsurilor, precizează dr. Philip. Unii indivizi răspund bine la cofeină, iar alţii, la somn." Studiul echipei sale ar putea duce, în opinia sa, la recomandări individuale în privinţa asumării riscului reprezentat de şofatul pe timpul nopţii. Sunt deschise şi alte domenii de investigaţie în condiţii reale, în ceea ce priveşte cazurile conducătorilor auto care suferă de apnee în timpul somnului şi evaluarea efectelor nedorite ale medicamentelor, conchide ziarul parizian. (Rompres)
