Mare atenţie la fast
food-uri, prăjituri de cofetărie şi supe la plic. Toate conţin un tip de grăsimi extrem de periculoase care - lucru dovedit de oamenii de
ştiinţă - provoacă o creştere rapidă în greutate, avertizează ziarul polonez Gazeta Wyborcza. Ne-am obişnuit cu
ideea că, în lupta pentru o siluetă suplă şi sănătoasă, cele mai importante
sunt caloriile. Majoritatea regimurilor de slăbit recomandă calcularea exactă a
caloriilor de la mese şi atunci când numărul
lor este prea mare - reducerea lor. Se dovedeşte însă că
utilizarea doar a acestei proceduri nu este de ajuns. În timpul congresului Asociaţiei Americane Diabetologice, desfăşurat recent la Washington, au fost prezentate rezultatele unor analize care indică faptul că este importantă nu doar cantitatea, ci şi calitatea alimentelor consumate. Cercetătorii de la Wake Forest University au demonstrat că ingurgitarea unor alimente cu acelaşi conţinut de calorii, dar cu tipuri diferite de grăsimi se repercutează diferit asupra greutăţii şi sănătăţii noastre. Mai concret, este vorba despre grăsimile trans.
Grăsimile trans (denumirea exactă este izomeri trans ai acizilor graşi) apar în timpul solidificării uleiurilor vegetale. Acest proces tehnologic este utilizat curent în industria alimentară. Uleiurile vegetale pot fi solidificate prin hidrogenare, adică prin adăugarea hidrogenului la presiuni ridicate. În urma acestui procedeu apar însă şi grăsimi trans, deosebit de periculoase pentru sănătate. În acest fel este obţinută, de exemplu, margarina solidă, dar nu numai.
”Puţini sunt cei care îşi dau seama că şi în multe alte produse, cum ar fi, de pildă, supele la plic, pufuleţii, dulciurile, majoritatea produselor de cofetărie şi ale fast-food-urilor, precum şi în gustările sărate, există cantităţi mari de asemenea grăsimi”, declară pentru "Gazeta" dr. Agnieszka Jarosz de la Institutul Alimentelor şi Alimentaţiei. ”Exact acest tip de grăsimi se află de multă vreme pe lista neagră a factorilor care amplifică riscul apariţiei bolilor ce ţin de irigarea insuficientă a inimii, în măsură mai mare chiar decât acizii saturaţi pe care-i consumăm atunci când mâncăm carne”.
Grăsimile sunt considerate unul dintre principalii responsabili de epidemia obezităţii la nivel mondial. Pentru a o combate, medicii ne îndeamnă permanent să limităm cantitatea de alimente care conţin acest ingredient periculos. Acum se dovedeşte însă că doar reducerea porţiei de cartofi prăjiţi sau consumarea doar a unei felii de tort, în loc de două, reprezintă prea puţin.
”Vremurile în care ne gândeam la aceste grăsimi doar în contextul caloriilor au apus. Mai ales dacă vorbim despre grăsimile trans. De astăzi ştim că sunt mult mai periculoase decât se credea. Sunt grăsimi ucigaşe”, a afirmat Kylie Kavanagh, principala autoare a unor cercetări în care s-a urmărit influenţa grăsimilor asupra maimuţelor husar verzi (Erythrocebus patas).
Unui număr de 51 de maimuţe le-a fost administrat în fiecare zi un număr identic de calorii. 35 la sută din ele proveneau din grăsimi. ”Acest număr de calorii ar trebui să le asigure maimuţelor greutatea corespunzătoare şi în nici un caz să nu o majoreze”, comentează profesorul Lawrence Rudel, conducătorul Programului de Cercetare asupra Grăsimilor, cel care a supravegheat analizele efectuate de Kavanagh. O jumătate din maimuţe au primit 8 la sută din caloriile zilnice sub formă de grăsimi trans (cercetătorii americani au comparat situaţia cu cea în care un om consumă zilnic un cheesburger cu cartofi prăjiţi). Restul maimuţelor au primit cele 8 la sută sub formă de grăsimi nesaturate, de tipul celor din uleiul de măsline. După şase ani (corespondentul a 20 de ani la om) s-a dovedit că maimuţele hrănite cu grăsimi mai sănătoase, nesaturate, s-au îngrăşat doar cu 1,8 la sută, în schimb cele în dieta cărora au fost introduse grăsimi trans, cu 7,2 la sută.
”Am fost surprinşi - a povestit Kavanagh la congres. În ciuda eforturilor noastre ca animalele să nu ia în greutate, ele se îngrăşau permanent. Am ajuns la concluzia că deşi numărul caloriilor era acelaşi, consumarea grăsimilor trans a făcut ca maimuţele noastre să se îngraşe. Toată această masă suplimentară de grăsime s-a pus în cel mai rău loc posibil, pe burtă”.
Cu ajutorul unui tomograf computerizat, cercetătorii au măsurat stratul de grăsime de pe burta maimuţelor husar. Cele care s-au hrănit cu grăsimi trans aveau cu 30 la sută mai mult. ”Bănuim că, sub influenţa regimului, o parte din stratul de grăsime aflat în alte părţi ale corpului a migrat spre burtă”, a precizat Kavanagh. Această ultimă observaţie este cu atât mai importantă, cu cât din ce în ce mai mulţi experţi înclină să creadă că exact mărimea stratului de grăsime din zona burţii, şi nu, de exemplu, indicele BMI (raportul dintre greutatea corpului şi pătratul înălţimii) este determinantul cel mai puternic al surplusului de greutate şi obezităţii, fiind totodată un factor de creştere a probabilităţii unui eventual diabet sau a afecţiunilor circulatorii.
”Rezultatele acestor cercetări demonstrează că un regim bogat în grăsimi trans provoacă deplasarea stratului de grăsime în regiunea burţii şi măreşte masa corporală chiar şi atunci când ţinem sub control numărul caloriilor conţinute de alimentele consumate”, explică Rudel.
Maimuţele hrănite cu grăsimi trans au avut în plus mai multă glucoză în sânge, au dezvoltat rezistenţă la insulină (hormon responsabil de reglarea concentraţiei de glucoză din sânge), lucru care indică un început de diabet. Cercetătorii de la Wake Forest University bănuiesc că substanţele dăunătoare pot determina, de exemplu, pancreasul să producă mai multă insulină, fapt care, în mod paradoxal, face ca organismul să devină din ce în ce mai rezistent la ea.
”Oamenii care mănâncă grăsimi trans merg pe un drum ucigător pentru sănătate”, a concluzionat Kavanagh propria prezentare.
Cum putem face faţă acestui fenomen? Rezolvarea pare simplă: trebuie să eliminăm din dietă grăsimile trans. Cu acest postulat este de acord majoritatea experţilor. Se fac deja primii paşi. Săptămâna trecută, una dintre cele mai mari reţele americane de fast food-uri, Wendy's, a informat că nu va mai utiliza uleiuri solidificate cu ajutorul hidrogenului. Din luna ianuarie a acestui an, toţi producătorii alimentari din SUA trebuie să introducă pe ambalajele produselor lor informaţii privind cantitatea de grăsimi trans. Danezii, în schimb, au stabilit cantitatea maximă de grăsimi trans conţinută în produsele alimentare la 2 la sută. În Polonia, nimeni nu a stabilit până acum o astfel de normă. (Rompres)
