Un studiu
sponsorizat în mare parte de guvernul american a descoperit că un medicament
folosit frecvent pentru a preveni subţierea oaselor la femei în perioada
menopauzei instalate poate reduce, de asemenea, riscul dezvoltării cancerului
la sân, având efecte secundare neînsemnate comparativ cu actualul medicament
recomandat pentru prevenirea acestei maladii. Aceste descoperiri au fost
întâmpinate cu entuziasm de unii
specialiştii,
care consideră acest lucru un pas important în lupta împotriva cancerului, în
timp ce alţii sunt de părere că succesul acestora nu este încă suficient
dovedit, informează The New York Times
în ediţia de miercuri, 19 aprilie.
În orice caz, este o veste bună faptul că în curând femeile vor putea alege între două medicamente, graţie unei comparaţii directe privind efectele acestora, efectuate pe 20.000 de femei aflate în perioada menopauzei instalate, care prezentau un grad mare de risc în ceea ce priveşte posibila dezvoltare a cancerului la sân, ca urmare a prezenţei acestei boli în familiile din care acestea proveneau.
În prezent, singurul medicament aprobat pentru prevenirea acestei maladii este Tamoxifen, vândut sub numele de Nolvadex. Acesta este folosit în general pentru tratarea cancerului la sân, dar atunci când este administrat pentru a preveni cancerul mamar, s-a demonstrat că reduce riscul apariţiei cu până la jumătate. Raloxifen, un medicament destinat sistemului osos, vândut sub denumirea de Evista, dă rezultate la fel de bune în acest sens.
Diferenţa crucială constă în efectele secundare. Femeile care au luat Raloxifen s-au îmbolnăvit mai puţin de cancer uterin şi mai puţine au prezentat cheaguri de sânge în venele principale sau în plămâni, două diferenţe importante care au determinat multe femei să renunţe la Tamoxifen. Diferenţele sunt nesemnificative şi întâmplătoare, dar oamenii de ştiinţă care au coordonat acest studiu au declarat că Raloxifen este în mod clar învingătorul. Rezultatele studiului relevă faptul că Tamoxifen sporeşte riscul apariţiei cataractei, în timp ce Raloxifen nu.
Pe de altă parte, Raloxifen a avut efecte secundare. Acesta a eşuat în a reduce riscul apariţiei tumorii canceroase care ar fi putut invada mai târziu organismul, în cazul în care nu a fost depistată la timp. Tamoxifen reduce riscul apariţiei tumorilor la jumătate. Această diferenţă îi face pe experţi să se întrebe dacă Raloxifen ar da rezultate în cazul unei forme avansate a cancerului. Principala sa valoare ar putea fi o opţiune care să le ofere femeilor un alt rezultat decât cel al medicamentului Tamoxifen.
Chiar dacă medicii au deja libertatea de a prescrie Raloxifen pentru oricare dintre afecţiunile pe care le consideră potrivite, Eli Lilly, producătorul acestui medicament, plănuieşte să ceară aprobarea din partea ”Food and Drug Administration” din SUA, pentru ca medicamentul să fie destinat în mod oficial reducerii riscului apariţiei cancerului la sân pentru femeile aflate la menopauza instalată, lărgind astfel sfera de folosire a medicamentului. În mod obişnuit, în SUA, un medicament este aprobat spre comercializare numai după compararea acestuia cu o substanţă placebo în teste clinice. Acest studiu consolidează dovezile acumulate potrivit cărora majoritatea informaţiilor importante sunt derivate din compararea unui medicament cu un altul. Guvernul ar trebui să sponsorizeze tot mai multe astfel de studii comparative, iar producătorii de medicamente ar trebui să facă la fel, se arată în finalul articolului. (Rompres)
În orice caz, este o veste bună faptul că în curând femeile vor putea alege între două medicamente, graţie unei comparaţii directe privind efectele acestora, efectuate pe 20.000 de femei aflate în perioada menopauzei instalate, care prezentau un grad mare de risc în ceea ce priveşte posibila dezvoltare a cancerului la sân, ca urmare a prezenţei acestei boli în familiile din care acestea proveneau.
În prezent, singurul medicament aprobat pentru prevenirea acestei maladii este Tamoxifen, vândut sub numele de Nolvadex. Acesta este folosit în general pentru tratarea cancerului la sân, dar atunci când este administrat pentru a preveni cancerul mamar, s-a demonstrat că reduce riscul apariţiei cu până la jumătate. Raloxifen, un medicament destinat sistemului osos, vândut sub denumirea de Evista, dă rezultate la fel de bune în acest sens.
Diferenţa crucială constă în efectele secundare. Femeile care au luat Raloxifen s-au îmbolnăvit mai puţin de cancer uterin şi mai puţine au prezentat cheaguri de sânge în venele principale sau în plămâni, două diferenţe importante care au determinat multe femei să renunţe la Tamoxifen. Diferenţele sunt nesemnificative şi întâmplătoare, dar oamenii de ştiinţă care au coordonat acest studiu au declarat că Raloxifen este în mod clar învingătorul. Rezultatele studiului relevă faptul că Tamoxifen sporeşte riscul apariţiei cataractei, în timp ce Raloxifen nu.
Pe de altă parte, Raloxifen a avut efecte secundare. Acesta a eşuat în a reduce riscul apariţiei tumorii canceroase care ar fi putut invada mai târziu organismul, în cazul în care nu a fost depistată la timp. Tamoxifen reduce riscul apariţiei tumorilor la jumătate. Această diferenţă îi face pe experţi să se întrebe dacă Raloxifen ar da rezultate în cazul unei forme avansate a cancerului. Principala sa valoare ar putea fi o opţiune care să le ofere femeilor un alt rezultat decât cel al medicamentului Tamoxifen.
Chiar dacă medicii au deja libertatea de a prescrie Raloxifen pentru oricare dintre afecţiunile pe care le consideră potrivite, Eli Lilly, producătorul acestui medicament, plănuieşte să ceară aprobarea din partea ”Food and Drug Administration” din SUA, pentru ca medicamentul să fie destinat în mod oficial reducerii riscului apariţiei cancerului la sân pentru femeile aflate la menopauza instalată, lărgind astfel sfera de folosire a medicamentului. În mod obişnuit, în SUA, un medicament este aprobat spre comercializare numai după compararea acestuia cu o substanţă placebo în teste clinice. Acest studiu consolidează dovezile acumulate potrivit cărora majoritatea informaţiilor importante sunt derivate din compararea unui medicament cu un altul. Guvernul ar trebui să sponsorizeze tot mai multe astfel de studii comparative, iar producătorii de medicamente ar trebui să facă la fel, se arată în finalul articolului. (Rompres)
