Persoanele
care au ţinut post trebuie să ştie că în perioada respectivă organismul uman
este supus unor transformări adaptive alimentare pentru nutriţia cu produse
neanimale iar organismul se readaptează la mâncarea obişnuită cu carne în două
zile. ªeful secţiei a II-a de la Institutul de Nutriţie, Diabet şi Boli
Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" din Bucureşti, dr. Viorel T.
Mogoş, ne-a declarat că
întregul echipament enzimatic digestiv şi celular se reglează pentru absorbţie
şi metabolizarea cât mai adecvată a principiilor nutritive furnizate de
alimentaţia neanimală. Acest fenomen durează câteva zile, după care organismul
se adaptează noilor condiţii de alimentaţie şi poate să-şi desfăşoare activitatea
la parametrii ceruţi de activitatea curentă.
Cei care nu au ţinut post şi au adoptat o alimentaţie mixtă (animală şi vegetală) trebuie să cunoască faptul că trecerea bruscă, de Crăciun, la o alimentaţie bogată în grăsimi, proteine animale, zaharuri şi alcool depăşeşte, cel mai adesea, capacitatea de adaptare a consumatorului la noile condiţii de alimentaţie.
"Adaptarea este şi mai dificilă dacă s-a ţinut post, întrucât organismului îi trebuie 24-48 de ore de readaptare la alimentaţia animală. În condiţiile de hrănire abuzivă - precum în zilele de sărbătoare - organismul uman face cu greu faţă sau este depăşit de agresiunile alimentare la care este supus. Interesant este faptul că hrănirea se face prin plăcerea de a mânca care depăşeşte instinctul de conservare şi nu pe baza necesităţilor nutritive ale corpului", a explicat dr. Viorel T. Mogoş.
Ingurgitarea cârnaţilor de porc, de tobă, jumări, sarmale, caltaboş, piftie, friptură, ciorbe grase, salată beuf, cozonaci, torturi, alcool reprezintă o supraalimentare.
"Faptul că hrănirea se face şi în mod brusc, pe un organism slab pregătit pentru o astfel de alimentaţie, determină o serie de tulburări pe care omul le resimte în diverse moduri. Dintre acestea menţionăm: greaţă, disconfort abdominal, dureri de cap, vărsături, diaree, colici biliare, ameţeli etc. Uneori, manifestările pot îmbrăca aspecte mult mai severe. Este vorba despre pancreatite acute (în formele grave aceste afecţiuni sunt în mare procent mortale) care apar, îndeosebi, după consumul abuziv de grăsimi şi alcool; crizele de angină pectorală - travaliul digestiv devenind excesiv atrage, compensator, o mare parte din masa circulatorie sanguină către stomac şi intestine, ceea ce deviază din cantitatea de sânge ce irigă inima, iar dacă subiectul prezintă o boală coronariană ischemică latentă este posibil ca aceasta să se manifeste; pusee hipertensive - consumul de produse sărate favorizează creşterile tensionale. Foarte frecvent persoanele aflate în cură de slăbire îşi întrerup mai mult sau mai puţin restricţiile hipocalorice, promiţându-şi să reia dieta după încheierea sărbătorilor", a subliniat dr. Viorel T. Mogoş.
El avertizează că trecerea de la o alimentaţie bogată caloric şi foarte gustoasă, după o restricţie prelungită, favorizează rapid recâştigul ponderal sau chiar depăşirea sa. "Reluarea curei de slăbire după sărbători este mai dificilă pentru că este greu să renunţi la o alimentaţie atât de gustoasă, dar bogată caloric. De asemenea, temperaturile scăzute ale iernii limitează mult efortul fizic cotidian", a mai spus dr. Viorel T. Mogoş.(Rompres)
Cei care nu au ţinut post şi au adoptat o alimentaţie mixtă (animală şi vegetală) trebuie să cunoască faptul că trecerea bruscă, de Crăciun, la o alimentaţie bogată în grăsimi, proteine animale, zaharuri şi alcool depăşeşte, cel mai adesea, capacitatea de adaptare a consumatorului la noile condiţii de alimentaţie.
"Adaptarea este şi mai dificilă dacă s-a ţinut post, întrucât organismului îi trebuie 24-48 de ore de readaptare la alimentaţia animală. În condiţiile de hrănire abuzivă - precum în zilele de sărbătoare - organismul uman face cu greu faţă sau este depăşit de agresiunile alimentare la care este supus. Interesant este faptul că hrănirea se face prin plăcerea de a mânca care depăşeşte instinctul de conservare şi nu pe baza necesităţilor nutritive ale corpului", a explicat dr. Viorel T. Mogoş.
Ingurgitarea cârnaţilor de porc, de tobă, jumări, sarmale, caltaboş, piftie, friptură, ciorbe grase, salată beuf, cozonaci, torturi, alcool reprezintă o supraalimentare.
"Faptul că hrănirea se face şi în mod brusc, pe un organism slab pregătit pentru o astfel de alimentaţie, determină o serie de tulburări pe care omul le resimte în diverse moduri. Dintre acestea menţionăm: greaţă, disconfort abdominal, dureri de cap, vărsături, diaree, colici biliare, ameţeli etc. Uneori, manifestările pot îmbrăca aspecte mult mai severe. Este vorba despre pancreatite acute (în formele grave aceste afecţiuni sunt în mare procent mortale) care apar, îndeosebi, după consumul abuziv de grăsimi şi alcool; crizele de angină pectorală - travaliul digestiv devenind excesiv atrage, compensator, o mare parte din masa circulatorie sanguină către stomac şi intestine, ceea ce deviază din cantitatea de sânge ce irigă inima, iar dacă subiectul prezintă o boală coronariană ischemică latentă este posibil ca aceasta să se manifeste; pusee hipertensive - consumul de produse sărate favorizează creşterile tensionale. Foarte frecvent persoanele aflate în cură de slăbire îşi întrerup mai mult sau mai puţin restricţiile hipocalorice, promiţându-şi să reia dieta după încheierea sărbătorilor", a subliniat dr. Viorel T. Mogoş.
El avertizează că trecerea de la o alimentaţie bogată caloric şi foarte gustoasă, după o restricţie prelungită, favorizează rapid recâştigul ponderal sau chiar depăşirea sa. "Reluarea curei de slăbire după sărbători este mai dificilă pentru că este greu să renunţi la o alimentaţie atât de gustoasă, dar bogată caloric. De asemenea, temperaturile scăzute ale iernii limitează mult efortul fizic cotidian", a mai spus dr. Viorel T. Mogoş.(Rompres)
