Potrivit unui număr al publicației franceze "Bulletin Epidémiologique Hebdomadaire" (BEH) dedicat persoanelor cu dizabilități de auz și care a prezentat statistici oficiale îngrijorătoare, tentativele de suicid sunt de două până la trei ori mai frecvente la persoanele cu dizabilități de auz decât la populația generală, din cauza stării de disconfort profunde produse de marginalizarea acestora.
În Franța, cinci milioane de oameni au deficiențe de auz, viața lor având de suferit.
În afara dificultăților de comunicare și a actelor violență la care sunt supuse, persoanele cu deficiențe de auz se confruntă și cu multe alte dificultăți. Conform unui barometru de sănătate, gândurile de sinucidere sunt de cinci ori mai frecvente la persoanele cu această categorie de handicap decât la populația generală.
De asemenea, tentativele de suicid sunt foarte frecvente, mai precis de trei ori mai mari pentru bărbați și de două ori mai mari pentru femei decât la persoanele care nu suferă de tulburări de auz. În rândul populaței generale, gândurile suicidare sunt mai frecvente la femei.
"Putem formula ipoteza dacă nu cumva gena asociată cu tulburările auditive, precum și oboseala legată de dificultățile de comunicare la ambele sexe sunt atât de importante încât ar permite explicarea în parte a absenței diferențelor între bărbați și femei în ceea ce privește ideile suicidare existentă în rândurile populației generale", se afirmă în 'Bulletin Epidémiologique Hebdomadaire'.
Motivele care explică această stare de rău sunt multe, însă toate se referă la handicapul în sine: oboseala legată de comunicare, limitarea activității determinată de handicap și abuzurile emoționale la care sunt supuse persoanele cu deficiențe de auz. Deficitul de comunicare duce la un sentiment de izolare privit ca o excludere, notează pourquoidocteur.fr.
Pentru a lupta împotriva acestei ostracizări a unor categorii de populație, de la cea mai fragedă vârstă, un program de depistare neonatală a surdității permanente a fost lansat în noiembrie 2014 în Franța. Așa cum a subliniat Genevieve Gueydan, director general al Fondului Național de Solidaritate, accesul la comunicare și la un limbaj destinat comunicării trebuie să rămână pilonul acestui proiect educațional, mai notează publicația citată.
Sursa: Agerpres
