Potrivit unui studiu publicat în revista Science, blocurile de proteine din organismul uman pot fi asamblate fără informaţiile genetice din ADN sau fără m-ARN (mesager ARN, moleculă ce îndeplineşte rolul de a copia informaţia genetică a unei catene de ADN), acest fapt fiind probat în premieră.
ARN-ul este acidul ribonucleic implicat în decodificarea informaţiei ereditare stocată de către ADN, informaţie folosită apoi pentru sinteza de proteine.
S-a descoperit că proteina Rqc2 joacă un rol similar cu cel al m-ARN-ului şi în mod specific cu cel al aminoacizilor, blocuri de proteine care se adaugă mecanismului celular, scrie sciencetimes.com.
"În acest caz, avem o proteină care joacă un rol deţinut în mod normal de m-ARN", a declarat Adam Frost, profesor asistent la University of California din San Francisco.
"Această descoperire surprinzătoare reflectă cât de incompletă este înţelegerea noastră asupra biologiei", a declarat Peter Shen de la Universitatea din Utah (SUA).
Cercetătorii au adăugat că rezultatele au implicaţii pentru noi terapii pentru tratarea bolilor neurodegenerative, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică (ALS), Alzheimer şi boala Huntington.
Cercetătorii au descris ribozomii, care au un rol important în biosinteza proteinelor şi în transmiterea caracterelor ereditare, ca pe nişte maşini pe o linie de asamblare a proteinelor care leagă împreună aminoacizii într-o anumită ordine dată de codul genetic.
Când ceva nu merge bine, ribozomul este în general dezasamblat, proiectul este abandonat şi proteina parţial realizată este reciclată, au descoperit cercetătorii.
Cu toate acestea, noul studiu a arătat că înainte ca proteina incompletă să fie reciclată, Rqc2 poate solicita ribozomilor să adauge doar doi aminoacizi (dintr-un total de 20) - alanină şi treonină - de mai multe ori şi în orice ordine.
Codul ar putea semnala că proteina parţială trebuie să fie distrusă sau ar putea fi parte a unui test pentru a vedea dacă ribozomul funcţionează corespunzător, au remarcat cercetătorii.
Pentru acest studiu, ei au pus la punct o tehnică numită microscopie crio-electronică de congelare rapidă şi apoi de vizualizare în acţiune a mecanismului celular de control al calităţii, precizează sursa citată.
Mai mult de cinci milioane de americani suferă de boala Alzheimer care ucide peste 500.000 de persoane în fiecare an. Această maladie este extrem de costisitoare cheltuielile totale de anul trecut fiind estimate la 214 miliarde dolari, mai scrie scrie sciencetimes.com.
Sursa: AGERPRES
