În fiecare zi pe secţia de neurochirurgie a Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Carol Davila" se operează câte un caz de tumoră, în această secţie putând fi realizate toate tipurile de intervenţii, a declarat locotenent colonel doctor Cristian Năstase, medic primar neurochirurgie, doctor în ştiinţe medicale.
"Aici se poate face orice fel de operaţie pe neurochirurgie. În ultimii cinci ani abordez cel mai frecvent tumorile cerebrale.
Încercăm în clinica noastră să dezvoltăm toate căile şi toate direcţiile neurochirurgiei, inclusiv chirurgia vasculară. Din păcate, nu am prea putut să o facem în ultimii ani, fiindcă am avut limitări tehnice. Nu avem încă un neuroangiograf în spital, aşa că trebuie să facem într-un fel improvizaţii. Tumorile cerebrale le abordăm în mod frecvent. În fiecare zi operăm câte o tumoră. Sunt grade variate de dificultate, de la tumori de bază de craniu, fosă posterioară, adică de cerebel, până la tumori de hipofiză s-au realizat la noi în clinică. Încercăm pe zi ce trece să ne autodepăşim. Asta este problema noastră cea mare, limitările tehnice", a spus medicul.
Dr. Cristian Năstase a precizat că a urmat mai multe stagii de specializare la Institutul de la Hanovra, la Zurich şi a lucrat un an într-un spital din Paris, locuri în care a văzut ce importantă este tehnologia de ultimă generaţie în medicină.
"Sunt anumiţi pacienţi care doresc garanţii. Lucrurile în neurochirurgie pot să nu meargă bine întotdeauna. Sunt anumite cazuri cu riscuri foarte mari, la care ne dăm seama de limitele noastre (de aparatură) şi suntem obligaţi să le trimitem în afară, pentru că sunt persoane tinere, care nu au niciun deficit neurologic şi vin la noi şi spun: ce riscuri sunt, după operaţia voi fi la fel cum sunt acum? Aceasta este marea noastră problemă de care ne lovim în fiecare zi. Dacă am avea aparatură şi cu nişte traininguri în care să învăţăm să folosim acea aparatură, probabil că nu ar mai fi direcţionaţi către spitale din alte ţări. Au fost cumpărate, dar nu au fost reactualizate tehnologiile", a afirmat chirurgul.
El a exemplificat că există aşa-numitul "sindrom AKH" iar persoane care sunt operate în străinătate "mai mult sau mai puţin bine" se întorc în ţară şi suferă din nou alte intervenţii.
"Se duc la Viena plini de speranţă, sunt operaţi cum sunt operaţi, nu se ştie de cine, se întorc de la Viena mai mult sau mai puţin bine, li se face tomografie sau RMN de control şi se vede că tumora este extirpată pe jumătate sau biopsiată, tumora este tot în locul unde trebuie şi apoi ne spun: faceţi dumneavoastră ce ştiţi acum sau ce credeţi. Eu văd aceste situaţii zilnic. Am văzut şi cazuri operate în străinătate, am văzut cazuri foarte multe prost operate, venite de la Viena, din Italia. Noi ne cunoaştem limitele, nu spunem că suntem cei mai buni, sunt şi alţii foarte buni. Ne cunoaştem limitele, dar încercăm să avem un grad de onestitate şi faţă de pacient şi faţă de noi înşine", a afirmat medicul militar.
Referindu-se la procedura de neuronavigaţie, Năstase a arătat că aceasta se realizează cu ajutorul calculatorului pentru a localiza foarte bine zona în care se face intervenţia şi are ca avantaj recuperarea mult mai rapidă a pacientului.
"Pe vremuri erau nişte abordări clasice, se făcea un volet mare şi erau câteva rute unde încercai să nimereşti acea leziune mică dintr-o zonă elocventă de creier, o zonă foarte importantă. Neuronavigaţia te ajută foarte mult în localizarea acelei ţinte. Constă într-un soft şi, practic, calculatorul face o treabă care facilitează mult munca şi creşte siguranţa actului operator, te ajută să faci o craniotomie, adică un volet, o gaură mai mică la nivelul craniului, operaţia să fie mai limitată, pierderea de sânge să fie mai mică, să crească siguranţa operaţiei iar pacientul să se mobilizeze mult mai repede, adică să revină la viaţa normală într-o zi, două, trei, patru zile", a explicat Cristian Năstase.
El a precizat că o astfel de intervenţie care la SUUMC se realizează gratuit, pe baza decontărilor de la casa de asigurări, la unul dintre cele mai mari spitale din Europa, Institutul din Hanovra, costă 50.000 euro iar în Turcia, la Anadolu, între 8.000 şi 25.000 euro.
"Este un spital privat de top, în care se fac cele mai dificile operaţii de neurochirurgie din lume şi acolo, practic, orice operaţie costă 50.000. Întâi pacientul plăteşte, după care primeşte scrisoarea de invitaţie. În rest, în spitalele publice din Austria, Viena, se plăteşte în funcţie de gradul de dificultate al operaţiei. De exemplu, la Istanbul, la Anadolu, unde sunt profesori foarte mari de neurochirurgie, şcoliţi în America, o operaţie în funcţie de gradul ei poate să coste între 8.000-25.000 euro. La noi nu costă nimic dacă pacientul este asigurat", a declarat lt. col. dr. Cristian Năstase.
Sursa: AGERPRES
