Locotenent colonel doctor Daniel Mariş, medic primar neurochirurgie, a declarat că la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Carol Davila" s-au făcut proceduri de stereotaxie încă din anul 1997.
"SUUMC a fost primul spital care a făcut această procedură în România. Domnul general Iacob a făcut primele proceduri. În secţia noastră s-au făcut unele dintre primele intervenţii de stereotaxie cerebrală în 1997.
Pe vremea aceea se făceau puncţii optice stereotaxice şi se tratau diverse leziuni intracraniene prin implantare de izotopi radioactivi prin stereotaxie", a precizat medicul.
Potrivit acestuia, procedura de stereotaxie constă în localizarea precisă a ţintelor intracraniene, precizia fiind sub-milimetrică, de 0,1 milimetri.
"Stereotaxia cerebrală este pentru a localiza foarte precis ţinte intracraniene. Acestea pot fi localizate pentru aspiraţie dacă este un chist, pentru biopsie tumorală în cazul unei tumori. De exemplu, în cazul unui hematom se introduce un cateter în acesta pe cale stereaotaxică şi se introduce pe acest cateter o soluţie litică pentru a aspira un cheag de sânge. S-ar mai preta şi pentru a introduce electrozi pentru stimulare cerebrală. Această localizare intracraniană se face cu ajutorul unui cadru care se montează pe capul pacientului. Pe acest cadru se montează un localizator iar pacientul se deplasează cu acest sistem la tomograf sau la instalaţia de rezonanţă magnetică nucleară unde se achiziţionează imaginile. Ulterior, aceste imagini se încarcă într-o staţie de grafic care permite asocierea leziunii intracraniene oricărui punct de pe aceste imagini cu nişte coordonate stereotaxice care sunt calculate de această maşină şi se aplică de către chirurg în momentul intervenţiei chirurgicale pe un cadru stereotaxic. Este vorba de un cadru care permite localizarea în cele trei axe ale spaţiului şi un arc. Pe acest arc se montează dispozitivele cu care se ţinteşte intracranian şi se face puncţia respectivă", a explicat medicul chirurg.
Dr. Mariş a spus că intervenţia de biopsie cerebrală sau de puncţionare a unei structuri din interiorul creierului, cum ar fi spre exemplu un chist, nu este o intervenţie lungă, ea realizându-se de multe ori cu pacientul treaz.
"Este una scurtă, se face printr-o gaură de trepan, cu pacientul de cele mai multe ori treaz, cu anestezie locală. Intervenţia durează o jumătate de oră, 45 de minute. Partea iniţială a procedurii constă în montarea acestui cadru pe capul pacientului, care se face de asemenea cu anestezie locală, ce durează aproximativ un sfert de oră. Achiziţionarea imaginilor durează, în funcţie de tipul de proceduri, 10 minute - o jumătate de oră, prelucrarea lor probabil iar o jumătate de oră", a arătat medicul militar.
Potrivit acestuia, aparatura din dotare este achiziţionată în anul 2000, fiind în prezent parţial funcţională.
"Ar fi foarte bine dacă ar fi upgradată, pentru ca ea să funcţioneze împreună cu noul tomograf şi noul RMN care s-au achiziţionat", a afirmat Mariş.
El a mai menţionat că în prezent boala Parkinson, ajunsă în stadiul chirurgical, se tratează prin introducerea de electrozi intracerebrali în nucleul subtalamic.
Lt. col. dr. Daniel Mariş a precizat că a urmat stagii de pregătire în Belgia şi Marea Britanie, unde a învăţat să realizeze proceduri de stereotaxie şi neurochirurgie funcţională.
"Am fost în străinătate şi am participat la astfel de intervenţii. În momentul în care ne-am întors, am început să le practicăm. În momentul de faţă nu facem multe astfel de intervenţii, din cauza limitărilor tehnice. Avem aici cazuri care s-ar preta la puncţii bioptice, aproximativ două pe lună. De doi ani nu se mai fac la noi. Neuro-navigaţia s-ar putea face însă săptămânal. Noi nu avem probleme de pregătire. Am fost la specializare în Belgia, la Spitalul Universitar din Leuven, unde am participat la astfel de intervenţii de stereotaxie şi neurochirurgie funcţională. Am mai fost la o altă specializare în Marea Britanie pe specializarea neurochirurgie funcţională", a afirmat chirurgul.
Întrebat dacă s-a gândit să profeseze în altă ţară, medicul a răspuns: "Întotdeauna mi-a plăcut ţara noastră, este ţara mea, îmi place să lucrez în Spitalul Militar, sunt mulţumit, nu am de ce să plec. Şi românii au nevoie de tratament chirurgical".
Sursa: AGERPRES
