Un raport lansat joi de Fundaţia Romanian Angel Appeal şi Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă arată că experienţa diagnosticului de tuberculoză, precum şi managementul bolii şi al co-morbidităţilor sunt greu de suportat, iar comunicarea diagnosticului (în special al tuberculozei multidrog rezistente) nu este însoţită întotdeauna de informaţii pe înţelesul pacienţilor, despre cauze, boală şi exigenţele tratamentului.
De asemenea, studiul arată că perioada îndelungată de diagnosticare a TB-MDR creează pacientului un sentiment de confuzie şi de neîncredere în competenţa cadrelor medicale.
"Tratamentul TB are efecte secundare dificil de suportat (atât fizice cât şi psihologice). Reinserţia pe piaţa muncii poate fi dificilă. Imaginea de sine a pacienţilor are de suferit din cauza excluderii sociale", arată studiul.
În ceea ce priveşte aderenţa la tratament, studiul arată că 16% dintre cei chestionaţi au întrerupt tratamentul cel puţin o dată. Motivele întreruperii tratamentului au fost fie că s-au simţit rău (30%), fie că s-au simţit mai bine (23%), fie din alte motive (47%).
Principalele nevoie pentru care creşterea aderenţei şi încheierea cu succes a tratamentului s-au arătat a fi: susţinerea familiei (46%), o alimentaţie mai bogată (32%), bani, ajutor social, o formă de venit (23%).
Cele mai dificile experienţe pe perioada tratamentului au fost: internarea şi timpul îndelungat care se stă în spital (60%), absenţa din sânul familie (35%), "stau şi nu fac nimic" (30%).
Principalele îngrijorări după terminarea tratamentului: teama că, după tratament, ar putea să se îmbolnăvească din nou (40%), teama că nu vor mai putea practica aceeaşi meserie (28%), teama că nu îi va mai angaja nimeni (16%).
Soluţii la îngrijorările personale: schimbarea stilului de viaţă pentru a preveni îmbolnăvirile (28%), găsirea unui loc de muncă (20%), suport financiar din partea statului (18%), administrarea corectă şi completă a tratamentului (14%), suport psihologic din partea familiei sau a unui specialist (14%), control medical periodic (12%), informarea şi educare privind TB (9%).
Studiul, calitativ şi cantitativ, a constat în organizarea a 8 focus grupuri în spitalele de tuberculoză din Bucureşti, Ilfov, Bisericani, Leamna Moroieni, Craiova, Ploieşti, Târgovişte.
Ancheta sociologică a fost realizată pe un eşantion de 80 de pacienţi cu tuberculoză aflaţi în tratament în Bucureşti şi Bisericani.
Sursa: AGERPRES
