Cosmin Mănăilă, director Reglementări în cadrul firmei Stericycle România a declarat că, în prezent, există o supracapacitate în domeniul eliminării deşeurilor medicale pe piaţa din ţară, în acest sens, fiind inoportune noi investiţii din fonduri private, publice sau europene.
'Ca o condiţie de aderare a României la Uniunea Europeană, ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Mediului, au reuşit să facă un progres real prin închiderea crematoriilor de deşeuri medicale din spitale, echipamente ce nu respectau criteriile de protecţie a mediului şi distanţă faţă de zonele locuite.
Termenul agreat cu UE şi respectat de ţara noastră a fost 31 decembrie 2008. După această dată, firmele private au fost încurajate să investească în echipamente pentru eliminarea deşeurilor, moment care a marcat etapa externalizării serviciilor pentru eliminarea deşeurilor medicale. În prezent, există supracapacitate în domeniul eliminării deşeurilor medicale pe piaţa din ţara noastră, unde activează un număr mare de jucători ce au investit sume importante de bani pentru dezvoltarea reţelei de transport, ambalare şi eliminare a deşeurilor. Astfel, noi investiţii din fonduri private, publice sau europene sunt inoportune', susţine Cosmin Mănăilă.
În ceea ce priveşte volumul şi tipologia deşeurilor periculoase, Cosmin Mănăilă declară că se observă o scădere a cantităţilor de la an la an.
'Aceste lucru se datorează unei reduceri a activităţii industriale la nivel naţional, datorate restrângerii activităţii firmelor generatoare, a retragerii de pe piaţa din România, dar şi a unei gestionari mai bune a deşeurilor şi segregarea lor la sursă şi valorificarea ulterioară', a spus directorul Reglementări de la Stericyle România.
Potrivit acestuia, există însă şi schimbări legislative care re-evaluează unele tipuri de deşeuri, transformându-le din periculoase în ne-periculoase, cum este cazul scutecelor de unică folosinţă, odată cu apariţia, în decembrie 2012, a Ordinului ministerului Sănătăţii Nr.1226 sau diminuarea cantităţii consumabilelor medicale de unică folosinţă.
'Din estimările proprii, comparând cantităţile de deşeuri medicale generate în România faţă de alte state membre ale UE, se constată un raport de 0,5 kg/capita/an faţă de 3-5 kg/capita/an generate în ţările europene dezvoltate', spune Cosmin Mănăilă.
În ceea ce priveşte segmentul deşeurilor veterinare, există 3 direcţii generatoare importante: supermarketurile, ecarisajul şi fermele pentru creşterea animalelor.
De asemenea, Mănăilă susţine că deşeurile numite generic SNCU (subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman n.r.) provenite din fermele de creştere a animalelor colectate de Stericyle România sunt în cantităţi mici, de maximum 2 tone/lună.
În cazul marilor retaileri, potrivit reprezentantului companiei de neutralizare a deşeurilor, există două tipologii diferite, în funcţie de suprafaţa totală a magazinului. Astfel, în cazul unui super-market cantitatea medie lunară generată este de aproximativ 0,75 - 1 tonă, pe când în cazul unui hiper-market cantitatea lunară medie este de aproximativ 3 tone.
Cosmin Mănăilă a mai declarat că rezultatele financiare ale firmei, aferente anului 2013, sunt în curs de finalizare, dar că este stimată o cifră de afaceri de aproximativ 20 milioane lei.
Stericycle România face parte din grupul Stericycle International, companie cu acţionariat american, specializată în domeniul eliminării deşeurilor periculoase. În România compania deţine 6 puncte de lucru la nivel naţional şi operează 2 incineratoare de mare capacitate pentru deşeuri periculoase şi 3 sterilizatoare de deşeuri medicale, alături de o flotă ce depăşeşte 60 autoutilitare specializate şi omologate pentru transportul deşeurilor periculoase, iar în termeni de locuri de muncă, are peste 125 angajaţi.
Stericycle România este unul dintre cei 20 procesatori care deţin instalaţii autorizate pentru incinerare deşeuri industriale, veterinare şi medicale, alături de alte 80 firme transport autorizate pentru colectarea deşeurilor periculoase din diferitele ramuri ale industriei, sistemului sanitar, agricultură, comerţ.
Sursa: AGERPRES