Reforma sănătăţii înseamnă şi reforma spitalelor, adăugând că nu se poate vorbi de o reformare a sistemului sanitar fără o reformare a părţii sale esenţiale, a afirmat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
"S-a perpetuat o percepţie pe care o consider păguboasă, aceea că valoarea principală a unui spital este patul. Valoarea unui spital trebuie să fie dată de serviciile pe care le oferă pacienţilor şi calitatea acestora, de capacitatea sa de a utiliza cât mai eficient resursele şi de a găsi soluţii manageriale.
Serviciile trebuie să fie acordate pacienţilor când, unde şi cât timp au nevoie. Asta înseamnă eliminarea internărilor nejustificate: în internare continuă trebuie să ajungă acele cazuri care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă - în ambulatoriul de specialitate sau în spitalizare de zi. Înseamnă să nu ţinem pacienţii în spital dacă nu e nevoie, doar pentru că o zi de spitalizare în plus aduce bani în plus", a spus demnitarul într-o videoconferinţă.
Ministrul a precizat că pachetul de bază defineşte trei modalităţi de acordare a asistenţei medicale spitaliceşti şi criteriile precise pentru fiecare dintre ele: spitalizarea de zi - maximum 12 ore; spitalizare continuă, care poate fi de o zi - între 12 şi 24 de ore; peste 24 de ore.
Eugen Nicolăescu a spus că le-a cerut managerilor de spitale ca până la 5 februarie să trimită propriile planuri de reconfigurare a spitalelor. Potrivit lui, acestea trebuie să conţină: asigurarea serviciilor medicale la un standard de calitate; echilibrarea cheltuielilor cu medicamente, materiale sanitare, salarii, utilităţi; utilizarea optimă a numărului de paturi; internare doar pentru cazurile care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă şi creşterea celor tratate în ambulatoriul de specialitate.
"Vreau să le transmit managerilor de spitale, nu tuturor, se ştiu cei care sunt vizaţi, că sunt supărat pe modul în care au înţeles să trateze acest subiect şi să răspundă acestei solicitări. Nu era în interesul cuiva din minister, ci al lor, să elaboreze aceste planuri de eficientizare a activităţii spitalelor. Vă atenţionez că a răspunde altfel decât trebuie demonstrează că nu vă pasă de soarta spitalelor şi ne obligaţi să luăm noi decizii în locul dumneavoastră", a spus Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii a precizat că nu toate spitalele au trimis aceste planuri de reorganizare, că nu toţi managerii au înţeles ce aveau de făcut, în timp ce direcţiile de sănătate publică nu şi-au îndeplinit misiunea de a supraveghea, îndruma, controla şi aplica politica ministerului.
Nicolăescu a prezentat un raport pe baza datelor furnizate de spitale şi care, potrivit lui, arată "realitatea unui sistem spitalicesc cu dezechilibre şi care utilizează ineficient banii publici".
Potrivit acestuia, peste 75% din secţiile la nivelul fiecărui judeţ au un grad de utilizare a paturilor de până la 80%. Astfel, pentru specialitatea endocrinologie, rata de ocupare a paturilor la nivel naţional este de 60%, în condiţiile în care rata optimă de utilizare este de 80%. În cazul spitalelor municipale, rata de ocupare pentru această specialitate este de 45,6%. Adică aproximativ 40% din paturi nu-şi găsesc justificarea. La oftalmologie - rata naţională de ocupare a paturilor este de 61%, pentru spitalele judeţene aceasta este de 58%, iar pentru cele orăşeneşti de 33%.
"Sunt secţii de chirurgie în care se efectuează 10 operaţii pe lună. Altele sunt supraaglomerate cu cazuri care nu necesită internare - eczeme simple în secţiile de dermatologie, infecţii ORL necomplicate la adult, proceduri de recuperare care pot fi efectuate complet în ambulatoriu", a adăugat Nicolăescu.
Un alt indicator al faptului că spitalele nu fac ceea ce trebuie, potrivit lui, este rata de reinternări şi transferuri. Astfel, până în 30 de zile de la prima externare, 12% din cazuri (ca medie naţională) sunt reinternate. Pentru fiecare judeţ există între 17 şi 25 de episoade de spitalizare continuă anual la fiecare 10.000 de locuitori. Potrivit ministrului, în curând va fi publicată hotărârea de guvern privind Planul Naţional de Paturi.
Eugen Nicolăescu a anunţat că le dă managerilor de spitale un nou termen, 20 februarie, pentru a reactualiza planul de reconfigurare a unităţilor pe care le conduc, "ţinând cont de realităţi". El a dat ca exemplu o serie de indici de complexitate a cazurilor (ICM) raportaţi de manageri, care însă sunt neconformi cu activitatea spitalelor.
"La specialitatea oncologie medicală, spitalul municipal Caracal raportează un ICM de 2,1, pe locul doi din ţară, spitalul judeţean de urgenţă Slobozia - ICM 1,74 (locul 5) şi spitalul orăşenesc Bolintin-Vale - ICM 1,5 (locul 7) la nivel naţional, înaintea Institutului Regional de Oncologie Iaşi cu un ICM de 1,33. În specialitatea cardiologie, în topul complexităţii cazurilor tratate se află spitalul orăşenesc Târgu Neamţ (ICM 1,72), care potrivit acestor raportări ar trata cazuri mai complexe decât institutele de specialitate, cum ar fi C. C. Iliescu (ICM 1,67). La acelaşi nivel se raportează şi de la spitalul municipal din Odorheiul Secuiesc. La neurologie, spitalul judeţean Zalău (ICM 1,94) şi spitalul orăşenesc Câmpeni (ICM 1,88) sunt între primele 7 spitale din ţară în ce priveşte complexitatea cazurilor raportate. La specialitatea boli infecţioase, pe primul loc după raportări este spitalul Ioan cel Nou Suceava (ICM 1,73), urmat de spitalul municipal Blaj (ICM 1,59), care potrivit acestor date ar trata cazuri mai complexe decât spitalul Matei Balş din Bucureşti (ICM 1,50) sau spitalul de boli infecţioase Cluj-Napoca (ICM 1,51). La specialitatea endocrinologie, pe locul doi din ţară se află spitalul municipal Câmpulung (ICM 1,37). La diabet zaharat sunt în top spitalul din Turda (ICM 1,44) şi Târgu Neamţ (ICM 1,33), înainte spre exemplu de spitalul clinic de urgenţă Târgu Mureş", a spus Eugen Nicolăescu.
Sursa: AGERPRES
