Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor Acreditate de Celule Stem (ARBACS), Bogdan Ivănescu a declarat în cadrul unui interviu acordat Agerpres că în jur de 10.000 de mămici din România din 200.000 aleg anual recoltarea celulelor stem la naştere.

El este de părere, ca antreprenor, că în piaţa românească de celule stem vor rămâne 5-6 bănci, din 17 câte sunt acum. "Este o chestiune de bun simţ şi de logică elementară atâta vreme cât într-o piaţă de 80 milioane de persoane sunt 4 bănci, iar într-una de 20 milioane 17 bănci să te gândeşti că numărul acestora va scădea", a explicat şeful ARBACS.

Preşedintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni (CPME), dr. Katrin Fjeldsted a declarat că învestiţiile în sănătate nu trebuie privite ca nişte cheltuieli, ci ca singurul mod de a progresa.

"Toate ţările membre UE trebuie să aibă în vedere situaţia doctorilor ca să poată avea un servicu medical foarte bun. Sunt restricţii financiare în multe din ţările UE.

În urma discuţiilor cu reprezentanţii Sanitas, s-a stabilit posibilitatea deblocării a unui număr de 1.200 de posturi din sistemul sanitar, discuţiile pe această temă urmând să fie reluate astăzi, 25 noiembrie într-o întrevedere la care va lua parte şi ministrul Finanţelor, a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

"Unul dintre ele este reluarea iniţiativei Ministerului Sănătăţii de reluarea a memorandumului privind deblocarea unor posturi în sistemul sanitar.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu a declarat sâmbătă că resursele pentru majoritatea salariilor din sistemul sanitar pot fi găsite în interiorul său, "dacă sistemul va dori să fie reformat".

"Eu cred că introducerea pachetelor - de bază şi minimal -, reaşezarea componentelor sistemului sanitar creează o serie de spaţii bugetare prin care putem să facem anumite alocări către partea de salarizare, partea de venituri ale oamenilor.

Vineri, 22 noiembrie, a fost lansată platforma "Pacientul român, pacient european" care reuneşte cele mai importante asociaţii de pacienţi din România, şi va intra în baza de dezbatere pentru anul electoral 2014, urmând să fie transmisă către instituţiile UE implicare în îngrijirea sănătăţii.

"Suntem membri de drept ai Uniunii Europene. Platforma lansată astăzi este un strigăt disperat de durere al pacienţilor din România către autorităţile din Uniunea Europeană. Ne dorim să ne fie respectate drepturile.

Sănătatea nu reprezintă un cost, ci o investiţie în viitor, iar bugetul alocat acestui sistem pentru anul 2014 este mai mare decât cel din anul acesta, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

"Din punctul meu de vedere, sănătatea nu este un cost. Sănătatea este o investiţie în viitor. Sănătatea reprezintă cel mai de preţ lucru pe care un om îl poate avea.

 În cadrul programului de cooperare româno-chineză în domeniul medicinei tradiţionale chineze, iniţiat de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea, peste 280 de persoane cu venituri mici au beneficiat, în ultimele două luni, de tratamente gratuite.

Peste 280 de persoane cu venituri mici au beneficiat gratuit, în ultimele două luni, de tratamente, în cadrul unui program de cooperare româno-chineză, iniţiat de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea, în domeniul medicinei tradiţionale chineze.

Toate activităţile de la ministerul Sănătăţii vor fi transferate după descentralizare autorităţilor locale, cu excepţia celor de control şi inspecţie sanitară, care sunt "fundamentale" pentru politica sanitară, a declarat ministrul instituţiei, Eugen Nicolăescu.

"Am văzut aseară la televizor un comentariu care, din punctul meu de vedere, creează confuzie privind descentralizarea. Spunea preşedintele României că este inacceptabil ca prin descentralizare la Consiliu Judeţean să se transfere toată activitatea din domeniul Sănătăţii, ceea ce din punctul meu de vedere este incorect. (...)

Ministerul Sănătăţii respectă toate graficele asumate în faţa organismelor internaţionale în ceea ce priveşte lista medicamentelor compensate, a declarat ministrul instituţiei, Eugen Nicolăescu.

"Nu pot să fiu de acord cu faptul că nu s-a făcut nimic pentru actualizarea listei de compensate. Se munceşte de opt luni de zile la actualizarea acestei liste şi numai cine nu vrea nu ştie acest lucru.

Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea a declarat joi la Parlament că sănătatea este al doilea sector ca pondere a cheltuielilor bugetare, primul fiind asistenţa socială, care include pensiile.

"(La Sănătate - n.r.) 4,3% este propunerea noastră pentru anul 2014 comparativ cu 4% pentru 2013. Dacă luăm în calcul arieratele 4,2% pe 2013.

Un raport al organizaţiei făcut public joi relevă faptul că mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare şi a cancerului a înregistrat o scădere sensibiă între anii 1990 şi 2011 în ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Acest recul este cel mai clar în cazul ratei mortalităţii ca urmare a unei crize cardiace, care s-a redus în medie cu 40%, şi în cel al deceselor survenite în urma unui accident vascular cerebral, al căror număr s-a înjumătăţit din 1990, consemnează 'Panorama Sănătăţii 2013'.

Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, a declarat joi că bugetul pentru anul 2014 de 22,5 miliarde de lei al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate este constituit din 16,8 miliarde lei, sumă ce reprezentă încasările din contribuţia la sănătate, restul fiind alte surse.

"Vorbim, deci, în 2014 de un buget de 22.559.648.000 lei, din care încasările la Fondul Naţional Unic de asigurări de Sănătate reprezintă 16.899.200.000 lei, alte 4.502 998.000 lei reprezintă transfer de la bugetul de stat, iar 1.090.000.000 lei din taxa clawback.

Există o discuţie cu privire la o taxă clawback diferenţiată pentru medicamentele inovative şi o alta pentru cele generice, a declarat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, susţinând că instituţia pe care o conduce are o deschidere spre o astfel de propunere.

"Există o discuţie de a avea un clawback diferenţiat între inovative şi generice. Aici apar multe probleme tehnice suplimentare.

În România, aproximativ 300 de copii şi 50 de adulţi se luptă zilnic cu fibroză chistică, cea mai răspândită boală genetică, incurabilă şi potenţial letală la nivel european.

'În România, pacienţii adulţi nu sunt incluşi într-un program naţional de sănătate, nu au acces la majoritatea medicamentelor de care au nevoie pentru tratament, nu au spitale şi nici medici specializaţi pentru tratarea acestei boli', a declarat joi Georgiana Niţu, preşedintele Asociaţiei de Fibroză Chistică din România, conform unui comunicat de presă al Houston NPA.

 Începând de luna viitoare, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea va avea o nouă conducere, actualul director, Iosif Roşca, depunându-şi dosarul pentru a ieşi la pensie.

'Principalele priorităţi pentru viitoarea conducere a SJU sunt atragerea în continuare a specialiştilor pentru secţiile de Terapie Intensivă, Primiri Urgenţe, Neurologie, Pediatrie şi Neonatologie, precum şi reabilitarea clădirii spitalului şi dotarea acestuia cu aparatură performantă', a declarat miercuri, în timpul unei conferinţe de presă, directorul SJU, Iosif Roşca.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, Valentin Boldea a declarat că un număr de 2.272 de persoane cu viroze respiratorii s-au prezentat la cabinetele medicilor de familie în ultima săptămână de raportare, cu aproape 200 mai multe decât în săptămâna precedentă.

Potrivit acestuia, din cauza formelor mai severe ale bolii, 86 de gălăţeni au fost internaţi. Cei mai afectaţi de viroze au fost copiii cu vârste cuprinse între cinci şi 14 ani, în rândul cărora au fost diagnosticate 761 de cazuri.

Prof. dr Florin Mihălţan a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Institutul "Marius Nasta" din Bucureşti că pacienţii români cu BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) sunt mai tineri decât media europeană, cei din România având o medie de vârstă de 63 de ani, faţă de media europeană de 72 de ani.

Prof. dr. Florin Mihălţan a prezentat un studiu ale cărui date au fost raportate de Societatea Europeană Respiratorie şi de Forumul Societăţii Europene, în care au fost analizate calitatea îngrijirii pacienţilor cu BPOC din 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri din 16 ţări - Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Irlanda de Nord, Scoţia şi Ţara Galilor.

Un program de informare şi educare a publicului cu privire la comportamentele alimentare optime, pericolele tendinţelor de consum din ziua de astăzi a fost lansat miercuri de Societatea de Medicina Familiei (SNMF), în parteneriat cu Societatea de Nutriţie din România (SNR).

"Publicul larg a demonstrat preocuparea pentru o nutriţie sănătoasă, dar nu şi disciplina de care este nevoie pentru aceasta.

Anual zeci de de pacienţi, majoritatea oameni ai străzii, care nu au unde să meargă după ce sunt externaţi şi în cazul cărora este dificil să se găsească o rezolvare sunt înregistraţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc.  

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr. Demeter Ferenc, a declarat marţi pentru AGERPRES că în fiecare an unitatea sanitară se confruntă cu situaţii în care zeci de pacienţi sunt aduşi în Unitatea de Primiri Urgenţe după ce au fost găsiţi căzuţi pe stradă, iar aceştia ocupă apoi locurile pacienţilor care au nevoie de îngrijire de urgenţă.

Purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM), Anca Cuprariu a declarat marţi că cinci medicamente care au la bază substanţa activă ketoconazol urmează să fie retrase de pe piaţă.

Ea a spus că decizia a fost luată în luna octombrie la nivelul Comisiei Europene pe baza recomandărilor făcute de Agenţia Europeană a Medicamentului şi comitetele de specialitate.